Claudiu Târziu a fost mult timp vocea AUR, cel care transmitea mesajele de substanță din partid, membru fondator și cel care a construit un program în jurul cuvintelor Familie, Patrie, Credință și Libertate. A părăsit partidul acum mai bine de un an, pe fondul unor tensiuni interne și a fondat Acțiunea Conservatoare, considerând că nu se mai regăsește în partid. După anunțul privind o posibilă colaborare PSD-AUR, a avut amabilitatea să răspundă câtorva întrebări adresate de Grupul de presă Mesagerul, referitoare la acest moment al politicii românești.
– Este în regulă, din punctul Dvs de vedere, ca PSD și AUR să dea jos guvernul Bolojan împreună?
Așadar, nu doar că sunt de acord că PSD și AUR trebuie să demită guvernul Bolojan, dar vom pune și noi, ACT, umărul.
– Ce câștigă sau pierde AUR identitar, dacă intră la guvernare cu PSD?
– O guvernare PSD – AUR este însă altă discuție. Riscul identitar și de credibilitate este uriaș pentru AUR, iar George Simion îl știe. AUR s-a pretins permanent ca un adversar al Sistemului, s-a declarat partidul care nu face compromisuri cu cei care au capturat statul timp de trei decenii, între care PSD este principalul vinovat și beneficiar. Intrarea la guvernare alături de PSD contrazice frontal narațiunea că AUR e altceva decât parte a sistemului și demonstrează că totul nu a fost decât ”marketing politic”
Există, desigur, un câștig de imagine pe termen scurt. George Simion apare ca lider care „face”, nu doar urlă din opoziție. Dar electoratul AUR e volatil și emoțional și o mare parte din el va vedea colaborarea cu PSD ca trădare. Iar o altă parte, mai puțin radicală, își va pune întrebarea: ce rămâne din ADN-ul AUR dacă devine partid de guvernare cu același PSD față de care s-a definit prin negație?
Există și un risc suplimentar: guvernarea uzează. AUR a crescut în confortul opoziției furioase. Ministerele înseamnă dosare, licitații, scandaluri administrative, presă critică de altă natură decât cea ideologică. Nu e spațiul în care Simion excelează. Și mă tem că nu-l vor ajuta prea mult nici noii tovarăși de drum cu faimă de ”tehnocrați”.
Cred că AUR este obligat, dacă vrea să-și păstreze credibilitatea, să facă tot ce poate pentru a determina alegeri anticipate, nu să coabiteze cu cei vinovați de dezastrul țării. Însă mă îndoiesc că o va face. Așa cum cunosc eu acel partid, ca și pe liderul lui, AUR nu mai are răbdare să stea în opoziție. În plus, are prea multe datorii de plătit, obligații de onorat, sinecuri de oferit, orgolii de satisfăcut – toate amânate sub promisiunea că va veni repede la guvernare, după eșecul la prezidențialele de anul trecut. Și acum creditorii cred că nu ar privi deloc cu ochi buni o eventuală atitudine principială a AUR.
„Nu e o surpriză, ci o înțelegere veche” – Claudiu Târziu despre apropierea PSD–AUR
– Este o surpriză această colaborare sau ea era prefigurată?
–
Nu e o surpriză pentru cine urmărea semnalele. Să nu fim naivi, o înțelegere pe sub masă a existat între George Simion și liderii PSD încă din 2024. Înțelegere care s-a soldat cu ajutor la prezidențialele din noiembrie 2024 pentru Simion. Pe urmă, George Simion a fost acuzat că tot în înțelegere cu Sistemul, deci și cu PSD, a pierdut alegerile prezidențiale din 2025. Greșelile lui inexplicabile au alimentat acest scenariu. Bănuielile că PSD și AUR sunt de conivență au continuat. Iar acum apare această colaborare la vedere, care nu mai surprinde pe nimeni.
Președintele PSD, Sorin Grindeanu, declarase săptămâna trecută că PSD nu face majoritate cu AUR „în această perioadă”, dar adăugase că nu poate garanta că va rămâne valabil pe termen lung. Formularea era o ușă larg întredeschisă.
Mai mult, grupul PACE inițiase deja o moțiune de cenzură încă din 15 aprilie, ceea ce arăta că mișcarea anti-Bolojan se coagula de câteva săptămâni. PSD tocmai ieșise din guvern prin retragerea miniștrilor, deci era deja în logica rupturii. Confluența era previzibilă. Singura necunoscută era dacă PSD va accepta formal să apară alături de AUR pe un document comun, asumând costul de imagine.
Dacă PSD votează moțiunea, PNL și USR au anunțat că nu vor mai negocia cu social-democrații pentru niciun guvern viitor. Ceea ce înseamnă că PSD arde toate podurile cu vechii aliați și nu-i mai rămâne decât parteneriatul cu AUR sau alegerile anticipate. Mișcarea are o logică inevitabilă, nu una improvizată.
– Este o eventuală guvernare PSD-AUR o soluție mai bună pentru țară?
– Evident că nu. Și asta independent de simpatii sau antipatii față de vreunul dintre actori.
Un guvern PSD-AUR ar fi o coaliție construită pe o singură certitudine – că amândoi urăsc guvernul Bolojan – și pe zero convergență programatică reală. PSD vrea să recupereze pozițiile administrative pierdute. AUR vrea să demonstreze că poate guverna. Niciunul nu are un program de reformă fiscală coerent, tocmai în momentul în care România e sub presiune severă din partea Comisiei Europene pentru deficitul bugetar.
Aritmetica parlamentară arată că PSD și AUR, împreună cu partidele mai mici satelit (SOS, neafiliați) ar putea ajunge la circa 262 de voturi, adică 40 peste pragul necesar. Deci pot dărâma și pot eventual instala. Dar „pot tehnic” nu înseamnă „trebuie”.
Este evident că varianta PNL-USR-UDMR e slabă numeric și politic impopulară. Dar un guvern PSD-AUR în contextul actual, cu Nicușor Dan la Cotroceni care a declarat că nu va numi un premier susținut de PSD și AUR, înseamnă un nou blocaj instituțional, nu o rezolvare.
România nu are nevoie de o majoritate numerică. Are nevoie de o majoritate cu un proiect. Asta lipsește din toate variantele de pe masă, inclusiv din aceasta. Și, în opinia mea, o astfel de soluție este posibilă numai în urma alegerilor anticipate.
A consemnat Valentin Bălănescu
Parteneri
Mesagerul Bacău Pompierii de la ISU Bacău, vicecampioni naționali! Performanță istorică și șapte podiumuri cucerite 
ZCH Cum citești corect detaliile unei polițe și eviți surprizele neplăcute 
NewsEdge Péter Magyar, intervenție de urgență la Paks. Ungaria ridică nivelul Dunării pentru a proteja centrala nucleară 
BusinessEdge Producția industrială a scăzut cu 3,5% în primul trimestru. Industria prelucrătoare a înregistrat cel mai mare declin 
