Un lucru devine tot mai greu de ignorat: PSD încearcă să joace simultan două roluri – cel de partid aflat la guvernare și cel de principal critic al propriilor decizii. Iar reacțiile oamenilor, tot mai vizibile în mediul online, arată că această strategie începe să se fractureze.
Postări identice, distribuite de mai mulți oficiali PSD, au stârnit un val de comentarii care spun, în esență, același lucru: nu poți vota măsuri în Guvern și apoi să te plângi de ele ca și cum ar fi fost impuse de altcineva. Mesajele sunt directe, uneori dure, dar au un numitor comun – acuzația de ipocrizie.
„Faceți parte din aceeași guvernare și ați semnat TOTUL cot la cot cu ceilalți”, spune unul dintre comentatori. Altul merge și mai departe: „Comentariile ar trebui să vă dea un hint despre următoarele alegeri”. Nu mai este vorba doar de nemulțumire punctuală, ci de o percepție tot mai clară că PSD încearcă să se delimiteze de propriile decizii fără să plătească prețul politic al ieșirii de la guvernare.
Această dublă poziționare – înăuntru și, în același timp, împotrivă – este poate cea mai riscantă strategie pe termen mediu. Pentru că, în realitate, PSD nu dă niciun semn că ar vrea să plece de la guvernare. Dimpotrivă. Miza pare a fi alta: păstrarea puterii, dar cu schimbarea regulilor jocului, inclusiv prin presiuni pentru înlocuirea premierului PNL.
Cu alte cuvinte, nu politica guvernării deranjează, ci cine o conduce. PSD nu vorbește despre renunțarea la unele măsuri, vrea doar schimbarea premierului, care nu poate fi ușor manipulat.
Însă electoratul nu mai pare dispus să accepte această nuanță. În comentarii apare tot mai des ideea că responsabilitatea este comună. Că nu există „noi am vrut altceva”, cât timp ai fost acolo când s-au luat deciziile. Că nu poți să critici efectele unor măsuri pe care le-ai votat.
Iar limbajul folosit – de la ironii („papagalilor să ajungeți la 5%”) până la acuzații frontale – arată nu doar furie, ci și o pierdere de răbdare. Oamenii nu mai reacționează la mesajul politic în sine, ci la discrepanța dintre mesaj și realitate.
În fond, problema PSD nu este că încearcă să se repoziționeze. Toate partidele o fac. Problema este că o face fără să-și asume trecutul foarte recent, dar și pe acela când a guvernat și a ”produs” un deficit uriaș – un trecut în care a fost parte integrantă a deciziilor pe care astăzi le contestă.
Iar într-o epocă în care fiecare declarație rămâne, fiecare vot poate fi verificat și fiecare contradicție este imediat taxată, această strategie devine din ce în ce mai greu de susținut.
Comentariile nu sunt doar reacții de moment. Sunt, tot mai clar, un barometru. Iar pentru PSD, mesajul care se conturează este simplu: nu poți fi, în același timp, și la putere, și în opoziție. Nu fără costuri. Iar beneficiari sunt cei de la AUR, care contabilizează posibili votanți indiferent de ce se va întâmpla în coaliție.
V.B.
