Dezbaterea publică privind reglementarea desfășurării activităților de jocuri de noroc pe raza orașului Târgu-Neamț, organizată miercuri în sala de ședințe a Consiliului Local, a demonstrat, dacă mai era nevoie, lipsa de interes și implicare activă a cetățenilor în viața politică, administrativă, economică și socială a comunității din care fac parte.
Doar doi (2) cetățeni au participat la dezbaterea care, în mediul online, a suscitat un real interes, prin comentarii și luări de poziție, marea majoritate împotriva funcționării păcănelelor pe raza orașului.
Nu același lucru se poate spune despre cealaltă tabără, respectiv cea a reprezentanților industriei jocurilor de noroc, care s-au adunat într-un număr suficient de mare încât să eclipseze opoziția din Consiliul Local, atât cât a mai rămas din ea. Practic, aceștia au înțeles să-și apere interesele. Majoritatea angajaților sălilor de jocuri de noroc din oraș au participat la dezbatere, unii dintre ei venind și cu copiii (minori), transmițând subliminal un mesaj emoțional către aleșii locali. Minori care au fost aduși chiar în fața acestora, tocmai pentru a-i sensibiliza pe cei care susțin închiderea acestor săli. Un fel de șantaj emoțional.
Dezbaterea a început cu intervențiile reprezentanților sălilor de jocuri de noroc, care au invocat faptul că, prin închiderea acestora, își vor pierde locurile de muncă și nu vor mai avea cu ce să-și plătească facturile, ratele și educația copiilor.
„Dacă ne găsiți locuri de muncă, nu avem nicio problemă să se închidă sălile de jocuri. Dar să ne garantați că vom avea asigurate locuri de muncă în altă parte”, a spus un angajat al unei săli de jocuri.
Un manager al unei săli de jocuri a avut o intervenție în care a recunoscut că jocurile de noroc reprezintă un flagel, dar că acest lucru nu justifică închiderea sălilor, în condițiile în care această industrie oferă locuri de muncă (63 de angajați în Târgu-Neamț), precum și taxe și impozite la bugetul de stat.
Ca propunere, primarul Vasile Apopei și consilierul local Maria Vrînceanu au sugerat reprezentanților sălilor de jocuri să-și desfășoare activitatea în clădirea stațiunii Oglinzi, intrată în proprietatea orașului. Propunerea nu a suscitat însă interes.
În cadrul dezbaterii s-a mai vehiculat ideea ca menținerea activității sălilor de jocuri în oraș să vină la pachet cu o suprataxare a acestora, bani care ar urma să ajungă la bugetul local. Replica unui reprezentant al unei săli de jocuri a fost tranșantă: „Dacă această suprataxare o putem susține, este ok. Dacă este mare, nu o putem susține și vom da faliment.”
S-a discutat și despre prezența minorilor în sălile de jocuri, în special elevi care chiulesc de la ore și își petrec timpul în aceste spații. Reprezentanții sălilor de jocuri au negat că în unitățile lor intră minori, invocând riscul unor amenzi care pornesc de la 50.000 de lei. În contradicție, realitatea pare a fi alta, dacă ne raportăm la afirmațiile unor aleși locali și ale unor cetățeni, care confirmă prezența minorilor/elevilor în aceste săli. Până la proba concretă, însă, totul rămâne la nivel de declarații.
Trebuie menționat că, din rândul aleșilor locali, doar Elena Didilă (SOS) și Iulian Popa (USR) și-au asumat public, prin intervențiile lor, susținerea pentru închiderea sălilor de jocuri. Restul aleșilor locali au mimat neutralitatea, în frunte cu primarul Vasile Apopei. Semn că apropierea alegerilor locale din 2028 îi determină să nu supere niciun segment de alegători, indiferent de poziționarea acestora.
Un detaliu ce poate fi interpretat ca marketing politic a fost atitudinea consilierului local Maria Vrînceanu, care, prin intervențiile sale, s-a poziționat ca lider al grupului de consilieri PNL. Acest lucru nu ar trebui să mire, având în vedere că același consilier a fost ales în mai multe mandate pe listele PDL și PNL.
Dacă are sau nu relevanță, în aceeași zi, la Piatra Neamț, consilierii locali ai municipiului reședință de județ au votat în unanimitate pentru închiderea sălilor de jocuri de noroc.
Dar, așa cum s-a demonstrat de-a lungul anilor, Târgu-Neamț pare o „republică” cu legi și reguli proprii, unde interesele de grup își impun agenda în detrimentul intereselor comunității.
C.T.S.
