Un proiect legislativ inițiat de parlamentari PSD propune ca uniformele școlare să redevină obligatorii începând din noul an școlar. Inițiatorii susțin că măsura ar reduce bullying-ul și ar spori securitatea în școli, însă Consiliul Național al Elevilor critică dur inițiativa, catalogând-o drept o reformă care „arată bine în comunicat, dar lasă de dorit în realitate”.
Proiectul de lege vine să modifice Legea învățământului preuniversitar, care în prezent lasă purtarea uniformelor exclusiv la latitudinea unităților de învățământ, fără a impune o linie națională de echitate socială și securitate.
În expunerea de motive, inițiatorii argumentează că „normele actuale privind paza și protecția în școli nu beneficiază de un instrument vizual rapid de identificare a propriilor elevi, aspect ce îngreunează monitorizarea siguranței în perimetrul școlar și accesul persoanelor străine”. Prin urmare, uniforma obligatorie ar permite identificarea mai ușoară a persoanelor care nu aparțin unității de învățământ.
De asemenea, inițiatorii proiectului susțin că această prevedere ar urma să ducă la reducea bully-ingului bazat pe diferențe sociale în școli
Cum s-ar implementa proiectul în practică
Conform proiectului, decizia privind modelele, standardele tehnice și elementele componente ale uniformelor școlare va fi stabilită de consiliul de administrație al fiecărei unități școlare, cu consultarea obligatorie a consiliului local al elevilor și a comitetului de părinți. Odată luată decizia, se interzice modificarea, adăugarea sau impunerea de alte elemente vestimentare sau accesorii.
Inițiatorii folosesc exemplul unor țări din vestul Europei, precum Franța și Marea Britanie, unde uniformele sunt deja obligatorii, pentru a susține fezabilitatea măsurii.
Costurile, suportate de stat
Un aspect important al proiectului vizează finanțarea. Potrivit textului legislativ, „pentru achiziția uniformelor școlare se acordă gratuitate sau subvenții, iar cheltuielile aferente pot fi finanțate din fonduri alocate de la bugetele județene și ale consiliilor locale, precum și din fonduri externe nerambursabile”. Astfel, costurile nu ar cădea în sarcina părinților, ci ar fi suportate de stat și de autoritățile locale.
Unitățile școlare care nu ar respecta prevederile legii riscă amenzi cuprinse între 5.000 și 10.000 de lei.
Consiliul Național al Elevilor: „Educația nu se repară la croitorie”
Reacțiile nu au întârziat să apară. Consiliul Național al Elevilor (CNE) a dat publicității un comunicat în care cere categoric renunțarea la acest proiect și „redirecționarea efortului politic către măsuri care răspund nevoilor reale ale elevilor”.
Poziția CNE este tranșantă: „Școala românească nu are nevoie de încă o reformă care arată bine în comunicat, dar care lasă de dorit în realitate. Căci educația, oricât ar încerca unii să ne convingă, nu se repară la croitorie”, se arată în comunicatul organizației.
Șanse mari de adoptare, cu sprijin din mai multe partide
În ciuda opoziției exprimate de reprezentanții elevilor, proiectul are șanse mari să fie adoptat. Voturile din PSD ar asigura deja o mare parte din cele necesare, iar alte partide par deschise să susțină demersul. Un exemplu este AUR, care s-a poziționat încă din 2022 pe această temă, printr-un proiect similar inițiat chiar de liderul partidului, George Simion.
Argumentul invocat atunci de AUR este aproape identic cu cel actual: „Specialiști în pedagogia școlară consideră că uniforma școlară ar diminua diferențele de statut economic și social și ar contribui la eliminarea situațiilor penibile în care copiii se simt frustrați de modul în care se îmbracă”.
M.N.
