Stocarea, pasul vital pentru siguranța energetică a României

Dacă în urmă cu un deceniu, provocarea principală a pieței energetice din România era producerea unei cantități suficiente de electricitate, astăzi miza este alta: păstrarea energiei produse atunci când oferta depășește cererea și utilizarea acesteia atunci când consumul crește, iar producția regenerabilă scade. În condițiile în care nivelul de investiție în energie regenerabilă și capacitățile de producție a acesteia au crescut, România continuă să întâmpine provocări în ceea ce privește stocarea, iar facturile consumatorilor ating cote excesive. O analiză a Financial Intelligence sugerează că soluția pentru acest blocaj stă în centralele hidroelectrice cu acumulare prin pompaj (C.H.E.A.P.), fiind considerate de Agenția Internațională pentru Energie (IEA) drept cea mai matură tehnologie de stocare la scară mare disponibilă în prezent. Statele vecine pariază în dezvoltarea capacităților de stocare a energiei. Prin proiectul Porțile de Fier 3, Serbia semnalează o prioritizare la nivel național a investițiilor strategice în sectorul energetic, în timp ce Bulgaria și Grecia dezvoltă, la rândul lor, proiecte de stocare, interconectare și producție de energie.

Stocarea energiei nu mai înseamnă doar instalarea de baterii, căci ele „nu pot rezolva singure problema dezechilibrelor sezoniere, a perioadelor lungi fără vânt sau a securității energetice pe termen lung”, atrage atenția Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă, într-un interviu acordat presei centrale. Bazându-se exclusiv pe baterii, în contextul unor dezvoltări semnificative în sectorul energiei regenerabile, România riscă situația paradoxală de a deține capacitatea producerii unei cantități semnificative de energie, dar de a nu putea dispune de aceasta în perioadele de consum maxim. Prin urmare, discrepanța dintre perioadele de producție și cele de consum reprezintă marea provocare pentru energia regenerabilă, iar rezolvarea acesteia poate constitui următorul salt în industria energetică din România.

Centralele hidroelectrice cu acumulare prin pompaj integrează un volum semnificativ mai mare de energie fotovoltaică și eoliană și pot absorbi surplusul de energie regenerabilă produs în perioadele de consum redus și prețuri scăzute, conservându-l și punându-l din nou la dispoziția sistemului atunci când consumul și prețurile cresc. Principiul de funcționare al centralelor C.H.E.A.P. este următorul: în perioadele însorite sau cu vânt puternic surplusul de energie este utilizat pentru pomparea apei într-un bazin aflat la altitudine; apoi, atunci când producțiile eoliană sau fotovoltaică dispar complet, iar consumul de energie începe să crească, apa este eliberată prin turbine, producând electricitate exact atunci când sistemul are nevoie.

Toate aceste mecanisme contribuie la reducerea importului de energie și a producției de combustibili fosili, ceea ce se traduce într-o scădere a prețului mediu al energiei electrice, o creștere a securității energetice și o diminuare a emisiilor de carbon. Conform aceluiași studiu realizat de Financial Intelligence, prin înlocuirea producției de energie din combustibili fosili, fiecare MW instalat într-o centrală C.H.E.A.P. poate reduce anual emisiile Sistemului Electroenergetic Național cu peste 500 de tone de CO₂.

Ceea ce distinge centralele C.H.E.A.P. de bateriile clasice nu este doar capacitatea de a stoca energia regenerabilă și de a o furniza sistemului în momentele esențiale, ci și randamentul de peste 75% pentru pompare, costul redus de stocare a energiei și durata de viață între 70 și 100 de ani – spre deosebire de 10-15 ani, ca în cazul bateriilor –, în care capacitatea de stocare rămâne practic constantă, fiind lipsită de degradarea specifică altor tehnologii de stocare. Astfel, în condițiile în care România posedă un potențial eolian offshore încă neexploatat, estimat la 76 – 94 GW, de zeci de ori mai mare decât capacitatea instalată astăzi, tranziția către un sistem bazat pe energie regenerabilă impune în egală măsură reconfigurarea soluțiilor de stocare. De aceea, „cine confundă bateriile cu stocarea gândește sistemul energetic la scara orelor. Cine înțelege mixul de stocare gândește sistemul energetic la scara anotimpurilor și a securității energetice naționale”, a punctat Dumitru Chisăliță.

Perspective pentru o premieră națională: tehnologia C.H.E.A.P., în Neamț

Județul Neamț ar putea deveni prima regiune din România care va beneficia de o centrală hidroelectrică C.H.E.A.P., dacă se materializează proiectul anunțat de compania Hydro Blue Energy în zona Frasin-Pângărați. Din perspectiva pieței energetice la nivel regional, o centrală cu acumulare prin pompaj constituie o investiție strategică, care poate aduce un impact semnificativ în comunitate. În perioada de execuție se creează mii de locuri de muncă și sunt mobilizate întregi industrii: de la construcții și ciment, până la producția de echipamente electrice și operarea aparaturii.

ADV