Ziua Sfântului Foca, sărbătoare pentru ocrotirea casei de primejdia focului. Tradiții și istoria zilei de 23 iulie

Biserica Ortodoxă pomenește la 23 iulie aducerea moaștelor Sfântului Sfințit Mucenic Foca, episcopul cetății Sinope. În tradiția românească, ziua Sfântului Foca se păstrează ca sărbătoare pentru apărarea locuințelor, a gospodăriilor și a recoltelor de incendii, trăsnete și arșiță.

Pomenirea principală a Sfântului Foca este așezată în calendar la 22 septembrie. Sărbătoarea din 23 iulie amintește mutarea moaștelor sale din Sinope la Constantinopol, la începutul secolului al V-lea, în vremea Sfântului Ioan Gură de Aur.

Aducerea moaștelor la Constantinopol

Sinope era un important port al Antichității, așezat pe țărmul sudic al Mării Negre. După moartea martirică a Sfântului Foca, mormântul său a devenit loc de rugăciune, iar cinstirea moaștelor sale s-a răspândit în cetățile din jurul Mării Negre și în capitala imperiului.

Moaștele au fost aduse la Constantinopol în anul 403 sau 404. Evenimentul a fost însoțit de slujbe și de o mare procesiune la care au participat clerici, credincioși și membri ai familiei imperiale. Sfântul Ioan Gură de Aur, arhiepiscop al Constantinopolului în acea perioadă, a rostit o predică în cinstea martirului. Relatările păstrate arată că moaștele au fost purtate prin cetate și pe apele din apropierea Constantinopolului, în lumina făcliilor.

Aducerea moaștelor unui sfânt într-o cetate era privită ca primirea unui ocrotitor. Biserica în care acestea erau așezate devenea loc de rugăciune și de pelerinaj, iar credincioșii cereau ajutorul sfântului în boli și primejdii. Denumirea de „Sfințit Mucenic” arată că Sfântul Foca a fost slujitor al Bisericii și a primit moartea pentru credința creștină.

Viața Sfântului Foca

Potrivit sinaxarelor ortodoxe, Sfântul Sfințit Mucenic Foca s-a născut în Sinope, într-o familie creștină. Părinții săi se numeau Pamfil și Maria, iar tatăl său era constructor de corăbii.

Sfântul Foca a fost ales episcop al cetății și a propovăduit credința într-o perioadă în care creștinii erau urmăriți de autoritățile romane. Tradiția bisericească spune că a primit darul vindecării bolnavilor și că mulți locuitori ai cetății au devenit creștini în urma predicilor sale.

Martiriul său a avut loc în timpul împăratului Traian, care a domnit între anii 98 și 117. Sfântul a fost prins și supus mai multor chinuri pentru a fi silit să renunțe la credință. Potrivit vechilor scrieri bisericești, Sfântul a fost închis într-o baie încălzită puternic, unde și-a dat sufletul rugându-se. Sfântul Foca a fost cinstit în mod deosebit de marinari și de locuitorii cetăților de pe litoral. Oamenii mării îl chemau în ajutor în timpul furtunilor și al călătoriilor primejdioase.

De numele său este legată și cunoscuta povestire despre ostașii primiți în casă chiar de omul pe care fuseseră trimiși să-l ucidă. În cea mai veche mărturie, întâmplarea îl are în centru pe Sfântul Foca Grădinarul, un alt martir din Sinope, ale cărui tradiții s-au apropiat în timp de cele ale episcopului Foca. Sfântul i-a găzduit pe ostași, le-a oferit hrană și a aflat că îl căutau pe Foca. În timpul nopții și-a săpat singur mormântul, iar dimineața le-a mărturisit că el era omul căutat. Ostașii au vrut să-l lase să plece și să spună că nu l-au găsit, însă Sfântul Foca le-a cerut să nu mintă pentru el, iar porunca primită de aceștia a fost dusă la îndeplinire.

Credințe și tradiții legate de ziua Sfântului Foca

La 23 iulie, pomenirea aducerii moaștelor Sfântului Sfințit Mucenic Foca se întâlnește cu o veche tradiție de apărare a casei împotriva focului. Credința spune că munca făcută în ziua Sfântului Foca poate atrage incendii asupra locuinței, a anexelor sau a recoltelor. Oamenii evită lucrul greu, aprinderea focului în cuptor, coacerea pâinii și activitățile care presupun folosirea focului. În numeroase familii, sărbătoarea este respectată prin odihnă și prin amânarea treburilor pentru ziua următoare. Sfântul Foca a ajuns să fie privit în tradiția populară ca ocrotitor al locuințelor împotriva incendiilor, trăsnetelor și arșiței și se consideră că respectarea zilei păzește locuința și gospodăria pe parcursul anului.

Credințele sunt păstrate și în prezent prin tradițiile transmise în familie, iar relatările despre incendii izbucnite în ziua Sfântului Foca au întărit convingerea că sărbătoarea trebuie respectată. La 23 iulie, pomenirea aducerii moaștelor Sfântului Sfințit Mucenic Foca se întâlnește cu o veche tradiție de apărare a casei de foc. Pentru cei care țin această zi, oprirea lucrului rămâne o formă de respect față de sfânt și față de rânduiala primită de la generațiile anterioare.

Sandu Munteanu

Foto: doxologia.ro