Magistrații Tribunalului Neamț s-au pronunțat în cazul unui administrator de firmă cercetat în dosarul în care primarul comunei Zănești, Ioan Filip, este acuzat de fapte de corupție. Instanța a admis acordul de recunoaștere a vinovăției încheiat de Constantin Cristi Scutariu, administratorul firmei Lei în Instalații, cu procurorii DNA. Pentru acuzațiile de complicitate la abuz în serviciu, dare de mită, fals în înscrisuri sub semnătură privată și uz de fals, a fost aplicată o pedeapsă de 2 ani și 10 luni de închisoare, cu suspendare, pe un termen de supraveghere de 3 ani. Prin aceeași sentință, acuzatului i-au fost interzise unele drepturi, între care dreptul de a ocupa funcția, de a exercita profesia sau meseria ori de a desfășura activitatea de care s-a folosit pentru săvârșirea infracțiunii, respectiv dreptul de a participa, direct sau indirect, la orice procedură de achiziții publice, pe durata a 3 ani de la rămânerea definitivă a hotărârii pronunțate la 24 iulie 2026. Decizia instanței de fond nu este definitivă.

„Ori câștigi tu, ori eu, ori pierdem amândoi”

Faptele ar fi avut loc la începutul anului 2025, când a fost încheiat contractul de achiziție publică între Primăria Zănești, în calitate de beneficiar, și firma Lei în Instalații, în calitate de executant, având ca obiect construirea și amenajarea parcului de la căminul cultural din localitate. Valoarea era de 476.205 lei, fără TVA, respectiv 530.542 lei, cu TVA inclus.

DNA a comunicat că, pentru atribuirea acestui contract firmei menționate, primarul Ioan Filip ar fi pretins și primit de la administratorul agentului economic aproximativ 50.000 de lei, la care s-ar fi adăugat lucrări de instalații estimate la circa 6.000-8.000 de lei.

Potrivit procurorilor, primarul ar fi derulat o procedură formală de achiziție publică a lucrării. Având în vedere că valoarea depășea pragul de 300.000 de lei, achiziția trebuia realizată pe baza consultării a minimum trei operatori economici. Ioan Filip, susțin procurorii, ar fi stabilit, în înțelegere cu administratorul firmei Lei în Instalații, ca aceasta să fie desemnată câștigătoare pe criteriul prețului mai mic, prin manipularea procedurii de achiziție publică, în schimbul a aproximativ jumătate din profitul estimat în urma contractului de lucrări.

Un martor audiat în acest dosar a făcut referire la presupusele practici ale primarului Ioan Filip, potrivit cărora acesta ar fi trebuit să câștige și el de fiecare dată când ajuta o persoană, folosind expresia „ori câștigi tu, ori eu, ori pierdem amândoi”. Un alt martor, consilier local la Zănești, din partea altui partid politic decât cel din care face parte primarul, a susținut că nereguli precum proiecte supraevaluate și gestionarea, în interes personal, a materialelor de construcție rămase de la contractele publice ar persista de peste 15 ani.

„Şi persoanele beneficiare de ajutor social fiind utilizate în interes personal de primarul ##### #### la diferitele treburi pe care le avea fie acasă la el, fie la spălătoria auto, fie la ferma din câmp. Această practică a primarului ##### #### a fost relevată chiar şi de către suspectul ##### #####, care a precizat faptul că primarul i-a sugerat că ar trebui să-i remită o parte a onorarului primit ca diriginte de şantier, iar refuzul de a proceda astfel a determinat deteriorarea relaţiei dintre cei doi, martorul confirmând că primarul a procedat în acelaşi mod şi în situaţia altor lucrări, dând exemplu situaţia gardului de împrejmuire a altui parc din loc. Zăneşti”, se arată în documentul publicat de rejust.ro.

„Contracandidații” la licitație au încurcat formularele de ofertă

Referitor la achiziția despre care procurorii susțin că ar fi fost trucată, chiar acuzatul ar fi fost cel care a înlesnit întocmirea și depunerea unor oferte fictive, superioare ca preț, din partea altor doi operatori economici cu care avea relații de colaborare. Cele două firme „contracandidate” ar fi avut ca unic scop crearea unei aparențe de legalitate a procedurii de achiziție publică.

Un martor a relatat că a întocmit toate cele trei oferte, pe care le-a predat acuzatului la cererea acestuia, formulată în ianuarie-februarie 2025. El a susținut că, prin întocmirea ofertei și a contraofertei, nu a limitat dreptul nimănui de a participa la licitație și nici dreptul autorității contractante de a trimite cereri de ofertă și altor constructori.

„Singura neregulă pe care martorul a sesizat-o raport la acest aspect era faptul că exista posibilitatea să se organizeze licitaţia doar cu ofertele întocmite de el, întrucât erau îndeplinite condiţiile legale”, se mai arată în documentul citat.

Potrivit procurorilor, acuzatul ar fi fost cel care, pe lângă oferta firmei sale, ar mai fi redactat și trimis la Primăria Zănești încă două oferte, în numele unor firme administrate de persoane din cercul său relațional. Din interceptările telefonice ar fi rezultat că s-a întâlnit cu cei doi patroni la Roznov și le-a dat ofertele la semnat. Cei doi administratori ar fi semnat, din eroare, oferta celeilalte firme. Ofertele au fost printate din nou, iar după ce semnăturile au fost puse corect, documentele au fost înmânate unei funcționare din Primăria Zănești.

Unde ar fi ajuns surplusul de materiale

Materialele folosite la amenajarea parcului de la căminul cultural ar fi depășit necesarul lucrării, iar unii furnizori și-ar fi dat seama că lucrarea nu necesita cantitățile solicitate. Unul dintre aceștia ar fi susținut că pe factură trebuia să apară cantitatea din proiect, însă cifrele nu ar fi corespuns necesarului real.

Furnizorii de materiale de construcții i-ar fi atras atenția acuzatului că, la recepția lucrării, dirigintele de șantier este obligat să măsoare suprafața și să constate eventualele neconcordanțe. Răspunsul ar fi fost că pierderile pot fi justificate și că oricum nu va măsura nimeni concret.

Procesele-verbale de analiză a tranzacțiilor comerciale ar fi relevat faptul că valoarea totală a cheltuielilor pentru amenajarea parcului, inclusiv costurile materialelor de construcții și ale manoperei, ar fi fost de cel mult 250.000 de lei. Având în vedere suma încasată pentru realizarea lucrărilor, de circa 530.000 de lei, „rezultă un profit de cel puţin 280-290.000 de lei, în perioada august-septembrie 2025”, se mai arată în același document.

Un exemplu ar fi cantitatea de 625 de metri cubi de pământ, unul dintre cei audiați declarând că „este enorm și nu văd unde ar putea fi pus atât de mult pământ în această lucrare”. Constructorul ar fi achitat întreaga cantitate de 60 de metri cubi de beton, care a fost decontată în cadrul proiectului, însă la parc ar fi fost utilizați doar 30 de metri cubi. Diferența nu ar fi fost primită și nici ridicată de constructor. Potrivit documentului citat, jumătate din cantitate ar fi fost folosită de primarul Ioan Filip: „inculpatul precizând în contextul încercării lămuririi acestei situaţii că în acelaşi timp în care la parc se livra şi turna betonul, ##### #### a edificat fundaţia halelor pe care le deţine în apropiere”.

Manoperă de aproape 140.000 de lei

În afară de presupusa supraevaluare a costurilor cu materialele de construcții și cu executarea lucrărilor, în documente apar și cheltuieli ridicate cu manopera. Astfel, anterior participării la licitația pentru obținerea contractului de amenajare a parcului de la căminul cultural din Zănești, firma Lei în Instalații nu avea niciun angajat. Ulterior, în evidențele oficiale au apărut doi salariați.

Din înscrisurile oficiale ar rezulta că valoarea totală a manoperei decontate de constructor a fost de aproximativ 140.000 de lei, cu TVA.

„Analizând înscrisurile existente la dosar reprezentând documentele contabile predate de SC ### ## ########## SRL, dar şi bazele de date existente, coroborate cu concluziile raportului de constatare menţionat anterior, se constată că singurii doi angajaţi ai firmei pe perioada derulării lucrărilor de construcţii de referinţă au fost plătiţi cu suma totală de 9.160 lei”.

Cel care a coordonat echipa de muncitori a declarat că suma totală achitată ca salariu, dar și pentru munca nedeclarată prestată de echipa pe care a condus-o, ar fi fost de aproximativ 30.000 de lei.

Gabi SOFRONIA