Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR) propune un pachet amplu de măsuri economice și administrative, de la vânzarea activelor neproductive ale statului și stimulente fiscale pentru industrie, până la reducerea numărului de județe și reorganizarea diplomației economice. Documentul, prezentat ca schemă pentru un program de guvernare, are ca miză declarată relansarea investițiilor, susținerea producției interne și diminuarea presiunii asupra bugetului.
„Este nevoie de un program coerent, orientat spre investiții, predictibilitate fiscală și sprijinirea producției românești. Mediul de afaceri are nevoie de reguli clare și stabile, iar măsurile propuse pot contribui atât la relansarea economiei, cât și la reducerea presiunii asupra bugetului de stat”, a declarat Mihai Apopii, președintele Camerei de Comerț și Industrie Neamț
Propunerile CCIR vin într-un context în care România caută simultan soluții pentru reducerea deficitului bugetar, atragerea investițiilor și sprijinirea sectoarelor productive. Direcția generală a documentului este clară: statul ar trebui să taxeze mai puțin investiția și producția, să își valorifice patrimoniul inactiv și să reducă dimensiunea administrației.
Pachetul are însă și măsuri cu grad ridicat de dificultate politică sau juridică, în special cele legate de reorganizarea teritorială, transferul unor bunuri publice către administrațiile locale și modificarea regimului fiscal.
Activele neproductive ale statului, transformate în sursă de venit
Una dintre principalele propuneri vizează inventarierea și vânzarea activelor statului care nu mai au utilizare economică. CCIR menționează terenuri dezafectate aflate în administrarea Ministerului Apărării Naționale sau a Ministerului Afacerilor Interne, depouri scoase din uz, precum și institute de cercetare abandonate sau fără activitate relevantă.
Camera de Comerț solicită ca ministerele să facă, într-un termen de cel mult două luni, o inventariere a patrimoniului neproductiv, să rezolve situațiile juridice care împiedică valorificarea acestuia și să organizeze licitații publice, cu strigare, deschise presei și publicului.
Ideea are două componente: una bugetară, prin obținerea unor venituri care ar putea fi folosite pentru reducerea deficitului, și una investițională, prin introducerea în circuitul economic a unor terenuri și clădiri neutilizate.
Problema practică este că multe astfel de active pot avea situații juridice neclare, obligații de mediu, litigii, restricții de securitate sau costuri semnificative de reabilitare. O licitație transparentă poate limita suspiciunile legate de vânzarea patrimoniului public, însă nu rezolvă automat problema atractivității economice a tuturor activelor scoase pe piață.
CCIR cere protejarea activităților productive de noi taxe
Un capitol important al propunerilor este cel fiscal. CCIR se pronunță împotriva introducerii unor taxe noi pentru mediul de afaceri și susține că fiscalitatea trebuie să distingă între companiile care produc și cele care desfășoară activități comerciale.
În acest sens, instituția propune revenirea impozitării terenurilor și clădirilor utilizate pentru hale și spații de producție la nivelul anului fiscal anterior. De asemenea, este cerută eliminarea impozitului pe construcții speciale — cunoscut drept „taxa pe stâlp” — pentru activitățile productive, inclusiv pentru producerea și transportul energiei.
Argumentul este că o unitate de producție presupune investiții, angajați, exporturi și costuri operaționale diferite față de cele ale unui spațiu comercial. În logica CCIR, taxarea suplimentară a infrastructurii industriale poate frâna investițiile tocmai în sectoarele în care România poate avea competitivitate.
În același timp, orice reducere de taxe trebuie compensată prin alte venituri sau prin reducerea cheltuielilor publice. Altfel, obiectivul de diminuare a deficitului riscă să intre în contradicție cu stimularea fiscală solicitată de mediul de afaceri.
Impozit pe dividende mai mic pentru firmele performante
CCIR propune un mecanism fiscal bazat pe continuitatea performanței. Impozitul pe dividende ar urma să revină inițial la 10%, iar companiile care mențin timp de trei ani consecutiv un profit net de minimum 10% din cifra de afaceri ar beneficia de o cotă redusă de 5%.
Pentru firmele care ating aceeași performanță timp de zece ani consecutiv, propunerea merge până la scutirea totală de impozit pe dividende. Dacă pragul de profitabilitate nu este atins într-un an, calculul perioadei ar urma să fie reluat de la zero.
Este o măsură gândită să încurajeze stabilitatea financiară, reinvestirea și dezvoltarea pe termen lung. Totuși, condiția unui profit net de 10% din cifra de afaceri poate fi greu de îndeplinit în sectoare cu marje mici, cum sunt retailul, transporturile, distribuția sau unele activități agricole. În forma propusă, facilitatea ar avantaja mai ales companiile din domenii cu profitabilitate ridicată.
Impozitul pe cifra de afaceri, contestat de mediul de business
Camera de Comerț solicită și eliminarea impozitului suplimentar de 0,5% pe cifra de afaceri, aplicat companiilor cu venituri de peste 50 de milioane de euro.
Potrivit CCIR, măsura afectează 1.161 de companii, dintre care 429 au capital integral românesc. Critica principală este că impozitul se aplică volumului de activitate și nu profitului, ceea ce poate genera presiune inclusiv asupra firmelor cu marje reduse sau care traversează perioade dificile.
Aceasta este una dintre revendicările constante ale companiilor mari: taxarea cifrei de afaceri nu ține cont de investiții, de nivelul cheltuielilor și nici de profitul real. În schimb, din perspectiva statului, astfel de taxe pot reprezenta o formă mai predictibilă de colectare de la companiile cu rulaje semnificative.
Apele Române, energie și costurile pentru industrie
Programul CCIR include restructurarea Administrației Naționale „Apele Române”. Propunerea prevede transferul plajelor și malurilor lacurilor sau râurilor către unitățile administrativ-teritoriale, pe motiv că autoritățile locale ar putea administra și valorifica mai eficient aceste zone.
În plus, se cere eliminarea tarifului de uzinare a apei pentru sectoare precum industria, energia, agricultura și industria navală. CCIR susține că operatorii economici suportă deja costul energiei electrice necesare folosirii apei și că taxarea suplimentară a acestei resurse afectează tocmai activitățile productive.
Propunerea ridică însă o problemă sensibilă: apa și zonele din jurul cursurilor de apă au o importanță strategică, de mediu și de siguranță publică. Transferul de atribuții către administrațiile locale ar necesita reguli ferme pentru accesul public, protecția ecosistemelor, prevenirea inundațiilor și evitarea unor dezvoltări imobiliare necontrolate.
Investiții în energie, dar și obligația de stocare
În domeniul energetic, Camera de Comerț propune simplificarea și urgentarea procedurilor de avizare pentru investițiile în producerea energiei, indiferent de proveniența capitalului.
Condiția avansată este ca noile proiecte să includă nu doar capacități de producție, ci și instalații de stocare. Este o direcție importantă într-un sistem energetic în care producția din surse regenerabile depinde de condițiile meteorologice, iar stocarea poate reduce dezechilibrele din rețea.
Accelerarea autorizărilor este cerută frecvent de investitori, însă procedurile nu pot ignora evaluările de mediu, capacitatea rețelelor de transport și distribuție sau impactul asupra comunităților locale. Simplificarea administrativă nu ar trebui să însemne eliminarea controalelor necesare, ci stabilirea unor termene clare și reducerea etapelor redundante.
Diplomație economică spre piețele din afara Uniunii Europene
CCIR propune reorientarea prezenței diplomatice a României către piețele cu potențial economic mai mare din afara Uniunii Europene. Documentul indică state precum Japonia, Coreea de Sud, China, India, Indonezia, Australia, Mexic, Brazilia și alte piețe din America Latină.
Ideea este ca România să reducă personalul diplomatic din statele UE și să își consolideze reprezentarea în economii mari, unde exporturile românești ar avea loc de creștere.
Este o opțiune care pune accentul pe diplomația comercială, dar trebuie privită cu atenție. Uniunea Europeană rămâne principalul spațiu economic pentru România, iar relația cu piețele comunitare implică nu doar comerț, ci și investiții, fonduri europene, reglementări și cooperare politică. O reechilibrare poate fi justificată, însă nu neapărat prin slăbirea prezenței în capitalele europene.
Reforma administrativă, cea mai dificilă propunere
Cea mai ambițioasă și mai controversată propunere este reorganizarea administrativă a țării. CCIR cere reducerea numărului de județe de la 41 la 15, având ca reper organizarea celor 15 curți de apel create în 1992.
Documentul mai prevede comasarea localităților astfel încât să nu mai existe comune cu mai puțin de 5.000 de locuitori și orașe cu mai puțin de 10.000 de locuitori. Pentru București, propunerea este trecerea la o singură primărie, în locul actualei structuri cu Primărie Generală și primării de sector.
CCIR susține și reducerea numărului de parlamentari la 300, în acord cu rezultatul referendumului din 2009, cu păstrarea Parlamentului bicameral: 61 de senatori și 239 de deputați.
Camera de Comerț consideră că noua organizare ar putea deveni aplicabilă practic din 2028, dar solicită adoptarea urgentă a unui act normativ, inclusiv prin angajarea răspunderii Guvernului. Argumentul este că simpla asumare a reformei ar transmite un semnal pozitiv către piețele financiare și agențiile de rating.
În realitate, o asemenea reformă presupune mai mult decât adoptarea rapidă a unei legi. Ea ar afecta administrații locale, instituții deconcentrate, servicii publice, reprezentare politică, identități comunitare și mii de posturi din sectorul public. Economiile bugetare sunt posibile, dar nu sunt automate: în prima etapă, reorganizarea poate genera și costuri de tranziție importante.
Un program orientat spre producție, cu reforme greu de negociat
Schema propusă de CCIR adună măsuri care răspund unor nemulțumiri cunoscute ale mediului de afaceri: birocrația, impozitarea investițiilor, costurile energiei, lipsa predictibilității fiscale și accesul dificil la ajutorul de stat.
Programul are direcție economică limpede: stimularea capitalului privat, în special a celui implicat în producție și export, reducerea poverii fiscale și folosirea mai eficientă a resurselor statului. În paralel, propune o reformă administrativă de mare anvergură, prezentată ca soluție pentru cheltuieli publice mai mici.
Rămâne de văzut câte dintre aceste măsuri pot fi preluate într-un viitor program de guvernare. Cele fiscale și cele privind avizarea investițiilor pot fi discutate relativ rapid. În schimb, vânzarea patrimoniului public, schimbarea regimului apelor sau reducerea drastică a numărului de județe vor necesita dezbatere publică, evaluări de impact și, mai ales, consens politic.
Valentin Bălănescu
Mesagerul Bacău Atenție, șoferi: controale și sondaje pe drumurile din Moldova! Lista punctelor de control active astăzi 
ZCH Botoșani. Percheziții într-un dosar de înșelăciune. Un bărbat ar fi desfășurat ilegal activități religioase 
NewsEdge România își păstrează ratingul de țară, dar S&P are o listă lungă de probleme pentru autorități 
BusinessEdge Volumul de apă distribuit în România a scăzut cu 14,5% în 2025. Rețeaua publică ajunge la 78,2% din populație 
