Data de 9 septembrie are o semnificație aparte la Mănăstirea Bistrița, deoarece se sărbătoresc Sfinții Părinți Ioachim și Ana. La așezământul de cult se celebrează al doilea hram, aici fiind icoană făcătoare de minuni a Sfintei Ana, dăruită acum câteva secole de împărăteasa Irina a Bizanțului.
La acest lăcaș, slujbele au o rânduială specială, ele fiind ținute și dimineața, și seara, oficiindu-se Miezonoptica, Utrenia, Ceasurile, Sfânta Liturghie, Ceasul 9, Vecernia, Pavecernița și Acatistul Sfinților Părinți Ioachim și Ana, iar pe tot parcursul zilei pelerinii sunt așteptați să se închine la renumita icoană.
Este cunoscută ca fiind cea mai vestită icoană procesională din ţară în vremuri de secetă şi întristare, care scoate diavolii din oameni și vindecătoare de bolnavi. Este o pictură în stil bizantin primită de Alexandru cel Bun și doamna sa, Ana, în 1401, de la împăratul Manuel al II-lea Paleologul, soţia acestuia, Irina (i se mai spunea Ana), și patriarhul Matei al Constantinopolului. 
Istoricii susţin că ea a fost dăruită împreună cu Icoana Maicii Domnului – Lidianca, care-i de secole la Mănăstirea Neamţ. Un manuscris din secolul al XVIII-lea, atribuit mitropolitului Gheorghe al Moldovei şi Sucevei între 1723 și 1729, conţine o informaţie privind donaţia icoanei:
„Iar maica lui Andronic Paleolog îi mera numele Anna, împărăteasa lui Mănăil (Paleolog) şi Măria sa încă au trimis dar Doamnei Annei fericitului Alexandru Vodă o sfântă icoană, Sfânta Ana, maica Maicii Preacuratei, făcătoare de minuni, ferecată şi împodobită cu cheltuială împărăteasă. Iar Măria sa, Doamna Ana, o au trimis dar Mănăstirii Bistriţa, fiind făcută sfânta mănăstire de fericitul Alexandru V(oie)v(od) şi Doamna Ana. Şi acestă istorie am scris eu cu condeiul meu, Mitropolitul Gheorghe, la anul 7231, februarie 19“.
De-a lungul timpurilor, despre icoana ce a fost pictată pe la 1200, la Ierusalim, s-a spus că avea „puterea“ de a face minuni. Arhimandritul Ioanichie Bălan a consacrat acesteia o atenţie deosebită, în lucrarea „Sfintele Icoane făcătoare de minuni din România“, apărută la Editura Episcopiei Romanului în 1999, numind-o „a doua între icoanele făcătoare de minuni din România, după cea de la Neamţ“.
Dan Sofronia
FOTO MMB.ro / ZiarulLumina
Mesagerul Bacău DSVSA Bacău a început controalele la cantinele din școli și la operatorii de catering, odată cu începerea noului an școlar 
ZCH Pompierii nemțeni își deschid porțile de Ziua Pompierilor 
NewsEdge Vitamina B12 poate spune ceva despre evoluția cancerului. Ce au descoperit cercetătorii 
BusinessEdge Societățile de investiții imobiliare promit dividende stabile și lichiditate rapidă. De ce ezită România să adopte modelul REIT 
