Reprezentanții Comisiei Camerei Deputaților și Senatului pentru relația cu UNESCO, parlamentarii Remus Negoi, Mircia Chelaru, Paul Cotârleț și Andreea Csép, ai Institutului Național al Patrimoniului și membri ai Comisiei UNESCO au avut, la finalul săptămânii trecute, întruniri cu oficiali locali, una dintre acestea fiind organizată în Sala Tronurilor de la Cetatea Neamț.
În cadrul discuțiilor au fost abordate teme privind valorile culturale și naturale ale Neamțului, proiecte prin care acesta pot fi protejate și valorificate, punându-se accent pe ceea ce reprezintă Peisajul Cultural Monahal Vânători-Neamț, înscris în acest an pe Lista Indicativă a Patrimoniului Mondial UNESCO, dar și pe patrimoniul arheologic Cucuteni. De asemenea, importanța Peisajului Cultural Monahal Vânători-Neamț nu poate fi subestimată.
„Peisajul” amintit, adică vetrele monahale din Ținutul Zimbrului Neamț au fost propuse pentru includerea în patrimoniul universal al Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură în anul 2021, arealul fiind unul unde istoria, legendele şi credinţa se îmbină de veacuri în locuri de prin codrii Munţilor Stânişoarei. Altfel spus, zona mănăstirilor şi schiturilor seculare din judeţ.
Peisajul este esențial pentru identitatea culturală a regiunii.
„Discuțiile au vizat stadiul documentației de nominalizare, măsurile necesare pentru protejarea patrimoniului construit și natural, dezvoltarea turismului în acord cu principiile UNESCO, oportunități de finanțare și cooperare interinstituțională. Demersul este unul construit în timp și presupune implicarea mai multor instituții și specialiști. Între cei care au un rol important se află Sebastian Cătănoiu, directorul Administrației Parcului Natural Vânători-Neamț. Ținutul Zimbrului, ecodestinație din care face parte și orașul un teritoriu în care Cetatea Neamț, mănăstirile, tradițiile, peisajele și patrimoniul natural formează împreună o identitate turistică distinctă”, se arată într-un comunicat al Primăriei Târgu Neamț.
Inițial, pentru includerea în patrimoniul Unesco a fost propusă doar Mănăstirea Neamţ, dar s-a decis să fie vorba despre ceva mult mai generos, fiind adoptată denumirea Peisajul Cultural Monahal Vânători Neamţ. Pentru susținerea includerii, în mai 2021, la Palatul Parlamentului a fost organizat un eveniment de amploare, care a cuprins o expoziţie de fotografie, proiecţia unui film despre mănăstiri, a frumuseților din zonă şi ateliere ale meşterilor populari locali.
Șase mănăstiri și zece schituri în Ținutul Zimbrului
„Zona Cultural Monahală Vânători Neamţ merită încadrată în patrimoniul UNESCO, pentru că monahii şi monahiile care au trăit aici au sfinţit timpul şi spaţiul, căci numeroşi călugări care s au nevoit în zonă au fost trecuţi în rândul sfinţilor. Zona cuprinde şase mănăstiri mari şi zece schituri, în toate lăcaşurile vieţuind aproximativ 1.000 de călugări. În zonă sunt 40 de altare de slujire, mănăstiri şi biserici de mir, ceea ce este unic în ţară“, declara arhimandritul Mihail Daniliuc, starețul Schitului Vovidenia.
În Munţii Ştânişoarei, pe teritoriul comunelor Vânători Neamţ şi Agapia se află o salbă de vechi mănăstiri şi schituri, ctitorite de mari boieri şi voievozi ai Moldovei. De-a lungul vremurilor, aşezămintele Neamţ, Văratec, Agapia, Secu, Sihla sau Sihăstria au cunoscut vremuri de glorie, dar şi de decădere, unele fiind jefuite şi arse de turci sau tătari.
Arealul unde se află secularele lăcașuri de cult mai este cunoscut şi sub numele de Ţinutul Zimbrului, deoarece Administraţia Parcului Natural Vânători Neamţ implementează, din anul 2012, un ambiţios proiect de punere în libertate, prin pădurile zonei, a legendarelor mamifere, care erau reprezentate odinioară şi pe stema Moldovei. Povestea zonei a început în 2005.
Atunci, administraţia parcului a înregistrat la OSIM mărcile „Ţinutul Zimbrului“ şi „Bison Land“, prezentând pentru prima dată conceptul dezvoltării durabile a microregiunii. În 2009, destinaţia a primit certificare europeană, prin includerea în reţeaua EDEN (European Destinations of Excellence), iar în 2016 a devenit a patra destinaţie ecoturistică a României.
Dan Sofronia
FOTO Facebook Ținutul Zimbrului/ mănăstirile Neamț/ Vovidenia/ Sihla
Mesagerul Bacău FOTO. Aproximativ 50 ha de vegetație uscată au ars în urma unui incendiu
ZCH Iași. Peste 35 de mii de pelerini la raclele Cuvioasei Parascheva și Sf. Paisie
NewsEdge Biostimulatorii intră tot mai puternic în agricultura românească. Piața ar putea ajunge la aproape 30 de milioane de dolari până în 2031
BusinessEdge Lumea se pregătește intens pentru 6G, în timp ce România este codașă încă la 5G. Cum am ajuns să fim pe ultimul loc în UE la acoperire și utilizare





