Un director de școală trebuie să înțeleagă un buget și să poată lua decizii pe baza datelor. Dar un concurs pentru această funcție nu ar trebui să transforme viteza la calcule în calitatea principală de a conduce oameni și de a construi o direcție pentru o școală.
Dacă proba a fost dominată de procente, bugete, proporționalitate inversă și matrici logice, atunci apare o întrebare legitimă: ce anume a măsurat testul și cât de strâns se leagă rezultatul de munca reală a unui director? Raționamentul poate fi relevant. Viziunea pedagogică, gestionarea conflictelor, atragerea de fonduri, construirea unui climat de încredere și capacitatea de a răspunde unei crize sunt însă alte competențe, care nu se văd automat într-o fișă de răspuns contra cronometru.
Structura testului poate crea și un avantaj pentru un profesor care lucrează zilnic cu matematica sau fizica, care poate întâlni mai des astfel de calcule. Pentru un profesor de științe umaniste, un învățător sau un educator, rezolvarea rapidă a unor probleme de acest tip poate cere un efort diferit. Asta nu înseamnă că unii sunt mai capabili să conducă decât ceilalți. Ce ne facem cu profesorii de sport, muzică sau desen, dintre care unii pot fi foarte buni manageri, timpul a dovedit-o din plin.
Se ridică și întrebarea dacă problemele propuse spre rezolvare au fost împrumutate din testele de raționament folosite în selecția corporatistă. Unii spun că seamănă foarte mult. Dacă este așa, apare o întrebare firească: au fost ele adaptate pentru acest concurs din teste concepute pentru alte medii de muncă? Au fost pregătite și validate prin teste-pilot pe cadre didactice din specializări diferite? S-a verificat dacă timpul alocat este realist și dacă rezultatul are legătură cu performanța managerială? Din câte știm din informațiile publice, nu!
Funcționarii din minister care s-au ocupat de concurs, covârșiți probabil de responsabilitate și preocupați în special să transmită că avem un învățământ care o ia la vale de-a rostogolul pe Turnul din Pisa — testul cu același nume poate fi util, dar, în România, nu testează decât prostia celor care fac selecția copiilor participanți —, pentru a putea solicita bani mai mulți, au uitat că școala lucrează cu copii, nu cu produse sau resurse de optimizat. Iar profesorii nu sunt niște roboți, după cum nici cei care au venit la concurs nu sunt. Conducerea unei școli presupune responsabilitatea față de oameni aflați în dezvoltare, cu nevoi și ritmuri diferite. Tocmai de aceea, selecția directorilor ar trebui să testeze nu doar calculul și logica abstractă, ci și capacitatea de a înțelege această complexitate.
Adevărata problemă nu este procentul de promovabilitate și nici faptul că a apărut tendința de a-i călca în picioare pe cei care nu au trecut testul. Ea derivă dintr-o tendință nerostită, promovată nici măcar subtil: aceea de a demonstra că elevii sunt slabi, profesorii sunt slabi, iar cei care mai au curajul să fie directori sunt la fel.
De aici trebuie plecat: de la batjocura de a nu putea folosi ciorne, de la dorința nerostită, dar destul de clar definită, de a avea cât mai multe posturi de director libere, la îndemâna sistemului, care poate să pună în funcții oamenii care trebuie, pe bază de datorii de partid, rubedenii și reciprocități. Așa apar detașările pe funcții, evident sub genericul „în interesul învățământului”!
Problema este că niciodată, atunci când această soluție a fost folosită — și este folosită și acum, inclusiv la nivelul inspectorilor școlari —, nu a existat transparență: care sunt criteriile, cine ia decizia și cât durează numirea. Cei detașați — interimarii — sunt dependenți de cei care îi numesc și devin, dacă nu sunt deja, obedienți, executanți docili, vulnerabili la presiuni, inclusiv atunci când li se cer lucruri care contravin regulamentelor școlare.
Concursul din aceste zile pare să transmită o dorință nerostită: cu cât mai mulți picați și cu cât mai multe posturi libere, cu atât mai bine pentru sistem.
Valentin Bălănescu
Mesagerul Bacău Oportunitate de angajare în Bacău: Societatea de Transport Public caută șoferi pentru noua flotă de autobuze electrice 
ZCH Iași. Incendiu la acoperișul unei pizzerii, din campusul studențesc Tudor Vladimirescu 
NewsEdge Noi teste balistice în Coreea de Nord: Două rachete de croazieră lansate de pe submarine în Marea Japoniei 
BusinessEdge Salariile minime din Europa ar putea crește în 2027 pe fondul inflației. Ce mecanism de majorare aplică România 
