In Memoriam – scriitorul Constantin Munteanu

Ziua de marți, 20 octombrie 2026, rămâne una de doliu profund pentru cultura și politica nemțeană și cea națională, pentru că astăzi a fost condus pe ultimul drum scriitorul Constantin Munteanu. A fost legat de județul Neamț și, în special de platforma Săvinești (unde și-a practicat meseria de bază de inginer fizician), prin mii de firișoare pe parcursul întregii sale vieți. Scriitorul brândușelor și al „magnoliilor viscolite” – ca să păstrăm tiparul multora dintre volumele ce-i poartă semnătura- a fost ieșean prin locul nașterii sale (n. 26 oct. 1945 Fedeleşeni, Strunga, Iaşi), nemțean cu drepturi depline pentru mare parte din viață, stingându-se din viață pe 17 octombrie 2026, la București.

***

A absolvit Facultatea de Fizică din Bucureşti, angajându-se apoi pe platforma chimică de la Săvinești, unde a lucrat ca fizician la Combinatul de Fire și Fibre Sintetice, devenit ulterior SC Fibrex SA Săvinești.

Înclinația și devoțiunea sa pentru cultură au fost fructificate și prin două funcții, aceea de director al Bibliotecii Județene „G.T. Kirileanu” Neamț (iulie 1989 – ianuarie 1990) și de consilier șef al Inspectoratului pentru Cultură al Județului Neamț (1990–1993).

În politică s-a implicat pentru scurt timp, în calitate de președinte al CPUN (Consiliul Provizoriu de Uniune Națională) al Municipiului Piatra-Neamț în perioada decembrie 1989 – iulie 1990, imediat după Revoluția Română, în calitate de revoluționar și reprezentant al societății civile, refuzând după aceea să mai devină membru activ al vreunei formațiuni politice.

Opera sa

„A debutat în Revista „Amfiteatru”, în ultimul an de studenție la Facultatea de Fizică din București, în 1969. Lucra la Combinatul de Fibre sintetice de la Săvinești, locuind la Piatra-Neamț, dar noaptea scria poezii, piese de teatru, scenarii și romane. Printre acestea se numără: „Zaruri de Creta”, „Junimea 1976″, Ziua Magnoliilor viscolite” (1979), „Cursa rapidă” (1982), „Vremea Brândușelor” (1984).

Pentru că a scris scenariul la Filmul „Sezonul Pescărușilor” regizat de Nicolae Oprițescu, în care trata tema furturilor tezelor de Chimie, „obiectul de studii” al „Academicienei cu 4 clase primare”, Elena Ceausescu, pe care n-a vrut să-l schimbe cu o temă de producție, acesta a fost interzis.

Următorul scenariu „Urgența” nu s-a mai realizat ca film, pentru că scriitorul Constantin Munteanu n-a acceptat alt regizor. Între 1985-1989 n-a mai avut voie să publice.

Când regizorul Nicola Oprițescu a vrut să-i monteze piesa „Nimic despre Sânziene” la „Teatrul Tineretului” din Piatra- Neamț, s-a iscat scandal cu directorul teatrului Cornel Nicoară.

Abia în 1989 a avut voie să publice iar:

piese de teatru: „A fluierat în Timpul Evangheliei”,
romane: „Teona”, „Sfârșitul Înserării”, „Darul de Crăciun” (2019)” (Prezentare Cinemagia).
„Cărţi: „Zaruri de creta”; „Ziua magnoliilor viscolite”; „Cursa rapidă”; „Vremea brânduşelor”; „Teona”; „Sfârşitul înserării”; „Maria, prinţesă de Place Pigalle”; „Zodia bâlciului”; „A fluierat în timpul Evangheliei”, „Lacrimile tăcerii”;; „Comedia contemporană”; „Stăpânul licuricilor”; „Singurătatea dinspre ziuă sau Amintiri din Cartierul Lenin”
Teatru radiofonic: „Trenul din zori”; „Cursa de Braşov”; „Magnolii pentru un măgar”; „Dosarul cu sânziene”; „Oameni la cumpănă de ani”; „Urgenţa”; „Vântul de februarie”; „Vina florilor”; „Vorbeşte-mi de tata”; „Prima ninsoare”; „Poeme pentru schimbul trei”; „Prietenie trădată”.
Teatru: „Valea râsului”, la T. T.; „Nimic despre Sânziene”, Teatrul Dramatic Braşov.
Teatru TV: „Iubirea mea cu zurgălăi”; „Scrisori apocrife”; „Dincolo de munte”; „Vocaţie”; „Cu zâmbetul pe buze”; „Vremea sânzienelor”; „Florile amintirilor noastre” (Constantin Tomșa – Calendarul personalităților nemțene)

Angela Croitoru