Avocat cu forța la contract? Propunerea care ar putea aduce o nouă povară pe firmele din România

Notă: Mesagerul de Neamț cere tuturor parlamentarilor de Neamț să se opună unei asemenea legi și să acționeze explicit în acest sens. sau să explice de ce cred ei că o asemenea inițiativă legislativă este encesară, mai ales în regim de urgență.

O propunere legislativă susținută de zece parlamentari, uniți în cuget și simțiri, din PSD, PNL, AUR, USR și PACE ar putea impune ca anumite contracte să fie întocmite de avocat. Printre inițiatori se află senatorul-avocat Daniel Fenechiu, vicepreședinte al Uniunii Naționale a Barourilor din România. Propunerea legislativă B563/2026, depusă la Senat pe 14 octombrie, ar obliga firmele să treacă pe la avocat pentru actele de înființare și modificare a societății și pentru contractele pentru care legea cere forma scrisă, inclusiv actele adiționale. Aceasta propunere ar putea aduce avocați în prim-planul procesului de contractare.

Mai exact, proiectul prevede că, atunci când legea cere forma scrisă pentru validitatea sau dovedirea unui contract, înscrisul ar trebui întocmit de avocat, dacă o altă lege nu stabilește altfel. Astfel, în cazurile vizate, firmele ar putea pierde opțiunea de a-și redacta singure contractele și ar trebui să ia în calcul plata unui onorariu.

Această reglementare ar putea să crească numărul de avocați implicați în activitatea de consultanță în afaceri, ceea ce ar avea un impact semnificativ asupra pieței

Nu este o taxă plătită statului, dar va deveni o cheltuială în plus pentru firmele deja copleșite de fiscalitatea excesivă. O luare de poziție singulară o are Fundația Romanian Business Leaders, care estimează că impactul ar putea depăși 100 de milioane de euro anual la nivel național. Într-un scenariu de interpretare mai largă, care ar include și contractele de muncă, estimarea organizației se apropie de 800 de milioane de euro. Ea cere ca proiectul să nu treacă în regim de urgență, să fie discutat cu cei pe care-i afectează, nu doar în cercul restrând al avocaților din Parlament și al UNBR.

UNBR, care susține inițiativa, spune că scopul este creșterea siguranței juridice și clarificarea răspunderii pentru serviciile de consultanță. Criticii, în schimb, se întreabă pe bună dreptate, dacă protecția invocată justifică transformarea apelării la avocat dintr-o opțiune într-o obligație ce poate aduce costuri suplimentare firmelor.

Nu este prima inițiativă de acest fel. În 2025, un proiect asemănător, cam cu aceeași inițiatori, ceea ce dovedește perseverență, propunea, între altele, ca actele constitutive ale societăților și anumite hotărâri ale adunărilor generale să fie atestate de avocat sau autentificate de notar. Senatul l-a respins, însă proiectul a fost trimis Camerei Deputaților, unde parcursul legislativ a continuat. Inițiativa de atunci avea un obiect mai restrâns și nu era identică celei aflate acum în analiză.

Lista semnatarilor este extrem de interesantă și depășește interesul de partid, acum restrâns doar la o breaslă.

Lista completă a inițiatorilor și partidele din care fac parte este următoarea:

Partidul Social Democrat (PSD)

Robert-Marius Cazanciuc – senator
Titus Corlățean – senator
Ion-Cristinel Rujan – senator
Adriana-Diana Tușa – deputat

Partidul Național Liberal (PNL)

Cătălin-Daniel Fenechiu – senator
Cristian-Augustin Niculescu-Țâgârlaș – senator

Uniunea Salvați România (USR)

Elena-Simona Spătaru – senator. Conducerea USR a anunțat public că se delimitează de această inițiativă.

Alianța pentru Unirea Românilor (AUR)

Constantin-Ciprian Iacob – senator
Nicolae Vlahu – senator

Partidul Alternativa pentru Demnitate Europeană (PACE)

Nadia-Cosmina Cerva – senator

Câteva dintre prevederile controversate ale noii propuneri legislative

În rezumat, iată câteva dintre propunerile care au suscitat deja discuții:

Monopolul pe redactarea contractelor sub semnătură privată

Cea mai contestată modificare vizează Codul Civil. Dacă o lege impune forma scrisă pentru validitatea sau dovedirea unui contract, înscrisul va trebui redactat obligatoriu de un avocat. Un posibil efect imediat, ompaniile nu își vor mai putea folosi proprii juriști angajați pentru a redacta aceste tipuri de contracte, fiind obligate să externalizeze serviciul către avocați.

Eliminarea juriștilor din sindicate și asociații

Textul elimină excepțiile de care beneficiau consilierii juridici voluntari din cadrul sindicatelor sau altor organizații. De exemplu, sindicatele nu mai pot asigura asistență juridică gratuită directă membrilor lor (de pildă, în litigii de muncă) prin personal propriu nespecializat în avocatură, sindicatele devenind primele victime directe ale proiectului.

Rol sporit în divorțuri și medieri

Inițiativa prevede ca avocații să aibă un cuvânt greu de spus în procedurile prealabile litigiilor, inclusiv în divorțurile cu copii minori sau procedurile de mediere, impunând asistența obligatorie în situații sensibile.

Proiectul a fost catalogat în spațiul public drept o „lege scrisă de avocați, pentru avocați”, generând deja nemulțumiri puternice în comunitățile de afaceri, în rândul programatorilor și al asociațiilor sindicale. Situația aduce cumva cu cea a magistraților care și-au acordat singuri sporuri și au pus statul român în situația de a plăti, în plină criză economică, peste 1 miliard de euro unei categorii deja farte bine plătită din România.

Valentin Bălănescu

Parteneri