Un proces de durată se anunță în cazul dosarului tragediei de la Secția ATI a Spitalului Județean, de la intrarea pe rolul Judecătoriei Piatra Neamț, în iulie 2026, fiind 5 termene, penultimul pe 29 septembrie, iar ultimul pe 13 noiembrie. Instanța a audiat până acum 9 martori, dar cercetarea judecătorească presupune audierea a peste 90 de persoane, lucru ce va presupune timp, chiar dacă președintele completului a anunțat că între ședințe vor fi termene scurte, de două săptămâni. La înfățișarea din această lună, instanța a decis ca parte din martori (asistente) să fie supuși unui test la poligraf (detectorul de minciuni – în limbaj uzual), lucru care este posibil să se petreacă și în cazul unor medici, urmând ca acestora să le fie trimise adrese la domiciliu, întrebarea adresată fiind dacă sunt de acord cu această procedură. De asemenea, se va hotărî la care inspectorat de poliție va fi efectuat testul, cu mențiunea că el poate fi realizat și la IJP Neamț.

Termenul din 13 octombrie a procesului incendiului care a mistuit secția ATI a Spitalului Județean a adus o lovitură de teatru, care schimbă brusc și neașteptat cursul judecății. Pentru data menționată au fost programate la audieri 4 persoane, 3 asistente și o infirmieră care au fost la ATI în ziua tragediei soldată cu decesul a 9 pacienți și distrugeri considerabile, așa cum au stabilit procurorii de la Parchetul General. Au ajuns la bară două asistente care erau de serviciu în ziua fatidică de 14 noiembrie 2020, o infirmieră, plus o altă asistentă, dar de la Secția Chirurgie, care a petrecut circa o oră cu mama ei, internată la terapie intensivă, și a plecat de acolo cu puțin timp înainte de dezastru. Au dat depoziții doar asistentele, pentru că infirmiera și-a menținut depozițiile de la urmărirea penală și nu a dorit să fie audiată. Fiecare martor a fost întrebat de instanță dacă este de acord să fie supus testului poligraf pe anumite întrebări punctuale referitoare la incendiul devastator. Cu toții și-au dat acceptul, astfel că la finalul ședinței instanța a dispus emiterea de adrese pentru a se stabili data și locul când va avea loc testarea la detectorul de minciuni.

Hotărârea a inflamat spiritele în rândul apărătorilor

Decizia de a testa poligraf martorii, toți având funcția de asistenți medicali la SJU Piatra Neamț, nu a ridicat obiecții inițial. Cu toate acestea, avocații care reprezintă părțile civile din litigiu, adică rudele celor care și-au pierdut viața în tragicul eveniment, au avut o cerere suplimentară. Să fie supuși testării nu doar cei care au dat depoziție pe 13 octombrie, ci și ceilalți martori audiați la termenele anterioare. Solicitarea a fost motivată de egalitatea de tratament a martorilor sau altfel spus de ce să fie audiate doar asistentele, nu și medicii sau cei din conducerea unității medicale? Este vorba de șeful secției ATI de la acel moment, medicul Liviu Ungureanu, medicii ATI Cătălin Denciu și Vitalie Gurău, directorul medical Silviu Verzea și managerul Lucian Micu. Instanța a punctat că acești martori nu au fost întrebați dacă doresc să facă testul poligraf, însă la insistențele apărării președintele completului a prorogat pronunțarea pe această cerere cu mențiunea ca avocatul să precizeze punctual întrebările pentru care se face testare. S-a dispus trimiterea de adrese către cei audiați până acum pentru ca aceștia să-și exprime poziția, dacă doresc să facă testul poligraf sau nu.

Ce a determinat decizia

Conform actului de inculpare emis de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție incendiul a fost provocat de o candelă aprinsă la căpătâiul unui pacient care decedase, focul deschis în atmosfera îmbogățită cu oxigenul administrat pacienților de la ATI fiind cauza dezastrului. În rechizitoriu se arăta că au fost descoperite candele în salonul de unde a pornit incendiul și au fost deferite justiției asistentele medicale Geanina Șoltescu și Elena Volintir, precum și SJU Piatra Neamț. Cu toate acestea în unanimitate, martorii audiați până la acest moment au negat prezența candelelor sau a lumânărilor în saloanele ATI. Unii au punctat faptul că exista un astfel de obicei, cu ceva vreme înainte de pandemie, când se aprindea o candelă, dar pe holul de la intrare în salon. Alții au susținut, sub jurământ, că nu au văzut astfel de obiecte pe secție. Un alt aspect important este faptul că în perioada pandemică, inclusiv ziua incendiului, aparținătorii nu aveau voie în saloanele ATI unde intrau doar cadrele medicale echipate în costume de protecție, cu măști și viziere. Rudele puteau doar remite pachete pacienților, fără a putea să ajungă să-i și vadă. De aici și sursa dubiului: cine a adus și a aprins candela? Sau nu aceasta a fost sursa incendiului? Ultimii 3 martori, audiați pe 13 septembrie au spus, sub jurământ, că nu au văzut candele în salon, nu au adus și nici nu le-au aprins.

Inadvertențe între depoziții

La data tragediei s-a arătat că incendiul a răpit 10 vieți, parte dintre pacienți decedând din cauza focului iar ceilalți datorită sistării aportului de oxigen de care erau dependenți. Ulterior, ancheta a relevat faptul că au fost 9 victime, și că unul din pacienți decedase înainte de dezastru – de aici prezența candelei care ar fi fost aprinsă în salon. În aceste condiții, una din asistentele medicale care a dat depoziție la ultimul termen al procesului a declarat, sub jurământ, că atunci, în sala de judecată, la data de 13 octombrie 2026, a aflat că unul din pacienți decedase anterior incendiului. Afirmație pe care a menținut-o chiar dacă era rostită sub jurământ, la aproape 6 ani de la incendiu, timp în care s-a desfășurat ancheta, au fost audiați martori, au avut loc reconstituiri, iar mass-media au relatat pe larg, în numeroase rânduri, concluziile emise de procurorii Parchetului General. În cele din urmă, important este de știut că rolul anchetei, a procesului, inclusiv al depozițiilor de martor, este aflarea adevărului. Iar cei audiați dacă nu sunt de altă religie sau confesiune și susțin că sunt creștini, anterior mărturiei rostesc jurământului cu mâna pe Biblie – „Jur că voi spune adevărul şi nu voi ascunde nimic din ceea ce ştiu. Aşa să-mi ajute Dumnezeu”.

O ședință maraton – 7 ore de audieri

Ședința din 13 octombrie a părut fără sfârșit și a durat mai bine de 7 ore. A început la ora programată, 10:00, și s-a încheiat în jurul orei 17:00, după câteva pauze de 10 minute. Audierea a fost greoaie, dificilă și a necesitat intervenția repetată a judecătorului de caz care le reamintea continuu să răspundă punctual la întrebări, cât mai fidel realității și cât mai aproape de momentul care era chestionat. S-au adresat întrebări despre ziua de 14 noiembrie 2020 când secția ATI s-a mutat de la etajul 3 la etajul 2. Așa cum s-a aflat ulterior, fără a exista un aviz al DSP și după o dispoziție verbală, și nu una scrisă. Asistentele au fost incomodate în special de întrebările judecătorului, nu neapărat de cele ale procurorului sau ale avocaților. Având în vedere timpul scurs de la tragedie, la numeroase întrebări martorii au susținut că nu-și amintesc momentul, dar nu au fost convingători, condiții în care li s-a atras atenția despre consecințele mărturiei mincinoase și rolul prezenței lor în sala de judecată.

„Era un haos controlat, pe repede înainte”

S-a vorbit despre cele 3 echipe care au efectuat transferul pacienților de la un etaj la altul, precum și de componența acestora. Una din echipe pregătea pacienții pentru mutare, alta-i transfera efectiv de la un etaj la altul și cea care-i prelua. Au fost întrebări legate de aparatura care însoțea pacienții, sursele de oxigen și numărul lor sau modalitatea de ventilare a salonului. Una din asistente a declarat că la acel moment nu existau norme privind aerisirea saloanelor ATI și că nici acum nu există proceduri specifice. S-a punctat faptul că personal medical nu a primit un instructaj specific pe Covid și că noutățile în domeniu, aduse de pandemie, se învățau pe parcurs, unul de la altul, împreună cu medicii, fără a exista reglementări clare – „era un haos controlat, pe repede înainte”, spus unul din martori. A fost luată în discuție etanșeitatea surselor de oxigen, faptul că la administrarea unui volum mai mare existau pierderi, dar și despre faptul că s-a impus folosirea de prelungitoare. Unii martori au susținut că parte din prize nu erau fixate bine, ieșeau din perete și ca soluție de avarie erau fixate cu leucoplast. Că nu ar fi venit nimeni să repare defecțiunile deși aceste incidente erau aduse la cunoștința superiorilor. Alții au punctat că se făceau ceva reparații, empirice, pe care le-au numit „cârpeli”. Procurorii au arătat în rechizitoriu că hidrantul din apropierea salonului care a ars nu a putut fi folosit datorită faptului că robinetul era înțepenit, aspect confirmat de martori, care au arătat că medicul Pavel Borș și un asistent ar fi încercat să deschidă un hidrant de lângă ușa holului salonului 240. De menționat este faptul că la audierea ultimului martor, după ora 15:00, avocatul SJU Piatra Neamț, Caliopia Nica, nu a mai fost prezentă în sala de judecată și a ratat momentul de a pune întrebări martorului, așa cum au făcut ceilalți apărători, într-un proces cu o miză de milioane de euro, cea mai mare din istoria litigiilor penale din Neamț.

„La ATI erau probleme”

La termenul de pe 29 septembrie, instanța a „ascultat” depozițiile lui Lucian Micu, fost manager interimar la acea vreme, Silviu Verzea, ex-director medical tot atunci și pe doctorul Vitalie Gurău. Ex-managerul (a deținut postul între 29 octombrie și 16 noiembrie 2020), a fost numit în locul chirurgului Silviu Verzea, care demisionase, preluând funcția de director medical.

Mărturia a început cu descrierea situației unității, care devenise Spital Suport Covid: „La ATI erau probleme, între ele lipsa de asistente și infirmiere. Era și un număr mare de pacienți în stare foarte gravă, zilnic oscilând între 15 și 20, fiind 2 linii de gardă. Înainte de a fi manager, pentru relocarea secției de la etajul 3 la 2 începuseră lucrări, se refăceau circuite, deoarece supravegherea pacienților era mai facilă acolo. Saloanele erau conforme pentru mutarea bolnavilor. Pe 13 noiembrie 2020 am fost informat că lucrările s-au terminat și am dispus ca epidemiologul să transmită la DSP documentația, pentru obținerea avizului de relocare. Pe 14 noiembrie, nu am fost anunțat de mutarea secției”.

A detaliat, spunând că tragedia i-a fost adusă la cunoștință telefonic, în jurul orei 18.50, de medicul Silviu Verzea, după care a ajuns la spital. Au urmat convorbiri cu Raed Arafat (atunci secretar de stat în MAI și șef al Departamentului Național pentru Situații de Urgență), a fost instituit Planul roșu de intervenție, iar supraviețuitorii au fost trimiși la alte unități sanitare.

Turnură neașteptată în cazul tragediei de la ATI / Martori trimiși la detectorul de minciuni — Lucian MICU

Dubiile fostului manager al spitalului

Apoi, undeva spre finalul audierii, care a durat circa o oră și jumătate, Lucian Micu a fost chestionat de instanță despre un aspect reieșit din interceptările convorbirilor telefonice dispuse de anchetatori după producerea incendiului: ar fi spus că avea dubii că flăcările au fost provocate de un scurtcircuit electric.

„La acea vreme, erau o multitudine de informații despre incendiu și de aici au plecat dubiile mele. Nu am avut niciodată o certitudine, era o percepție proprie”, a declarat Lucian Micu.

În timpul depoziției, a mai susținut că, imediat după dezastru, a citit în presă că posibile cauze ar fi fost un scurtcircuitul la un aparat medical, un injectomat și poate, o candelă sau o lumânare aprinse în salon. La întrebarea punctuală a judecătorului, actualul administrator public al județului a spus că nu știe dacă la paturile pacienților aflați în stare terminală se aprindeau candele sau lumânări. A fost chestionat și de un avocat, răspunzând că mentenanța aparaturii din secțiile unității era asigurată de firme specializate când erau probleme sau expira revizia. Alt apărător l-a întrebat dacă era nevoie de un aviz de la ISU pentru realizarea unui perete despărțitor între saloanele de la ATI, Lucian Micu precizând că nu, deoarece era o construcție provizorie.

„Nu era un acord scris de la DSP, ci doar unul verbal”

În timpul procesului, chirurgul Silviu Verzea a susținut că ideea de a fi mutată Secția ATI de la Spitalul Județean de la etajul 3 la 2 era bună, mai fiind discuții despre acest aspect, dar ea nu s-a materializat decât în luna noiembrie, deoarece situația nu a permis-o din pricina multitudinii de cazuri Covid 19. Prin relocarea secției se obțineau 4 paturi în plus pentru tratarea pacienților, îngrijirea acestora era mai facilă, iar despre condițiile de exercitare a actului medical fostul director medical a afirmat că erau extrem de dificile, dată fiind situația epidemiologică.

„Pe 14 noiembrie, despre mutare a fost anunțată conducerea și Comitetul Director al Spitalului Județean Neamț. Eu am anunțat Direcția Sanitară despre intenția de mutare. Urma să fie obținut un acord după ce epidemiologul spitalului înainta o documentație despre situația epidemiologică”, a menționat medicul Silviu Verzea, care a continuat, răspunzând întrebării președintelui completului: „Nu era un aviz scris de la Direcția de Sănătate Publică, ci doar unul verbal, de la Radu Firăstrău (directorul DSP – n.r.) și Daniela Marcoci (medic la DSP – n.r.). Secția era avizată înainte de izbucnirea incendiului, pentru pacienții cu insuficiență respiratorie”.

Datorită stării grave în care se aflau pacienții, la Spitalul Județean erau secții unde se folosea o mai mare cantitate de oxigen, decât în alte perioade, între ele fiind Chirurgia, Boli Interne și ATI. Medicul menționat, interpelat de instanță, a afirmat că deși fuseseră suplimentate sursele de oxigen, în ghidurile primite de la forurile superioare pentru gestionarea pandemiei nu se preciza nimic despre riscurile de utilizare a apaturii cu surplus de oxigen

„Datele științifice nu erau suficiente”

În timpul procesului, chirurgul Silviu Verzea a susținut că nu a văzut să fie candele sau lumânări aprinse în secție, judecătorul precizând că ancheta a stabilit că erau candele.

Iar răspunsul a fost: „Nu-mi explic cum. Nu am văzut candele niciodată. Deloc! Era interzisă existența acestora și aprinderea lor. Precizez că eu nu am văzut așa ceva. În calitate de chirurg am avut o situație care putea duce la ceva neprevăzut. Nu recomand așa ceva”.

Altă interogație a venit de la procurorul de ședință, care s-a interesat despre susținerile personalului imediat după dezastru. Cel audiat a afirmat că au fost puține detalii despre acest aspect, doctorul Pavel Borș, de gardă atunci, crezând că focul a plecat dintr-un pat, nu se știe sursa și a urmat o explozie.

Un avocat a vrut să știe dacă personalul lucra în condiții grele, lucru certificat de fostul director medical: „Consider că personalul era supus unui risc suplimentar, era suprasolicitat, fiind decese și din rândul angajaților. După incendiu, l-am văzut pe medicul Borș care ventila un pacient cu un balon, în salonul 242”.

O ultimă întrebare a venit tot de la un apărător, care a cerut să i se precizeze dacă pe linia protecției muncii au venit de la Ministerul Sănătății norme speciale pentru personal și dacă acesta a fost instruit, deoarece se folosea mai mult oxigen. „Apreciez că datele științifice existente în ceea ce privește infecția nu erau suficiente nici măcar pentru a afirma că tratamentele medicale erau eficiente. Nu am primit instrucțiuni clare despre noua situație a spitalului (unitate suport Covid – n.r.). Se punea accent pe tratarea bolnavilor și limitarea răspândirii infecției”, a conchis chirurgul Silviu Verzea.

Se cer daune de peste 12 milioane de euro

La antepenultima ședință de judecată, pe 15 septembrie 2026, citați să depună mărturie au fost medicul Liviu Ungureanu, șeful Secției ATI și colegul Cătălin Denciu, de gardă când a avut loc tragedia soldată cu nouă persoane decedate și pagube estimate la peste jumătate de milion de euro.

În această speță, urmărirea penală a durat 4 ani și 3 luni (au fost numeroase expertize), speța a intrat pe rol în 2025 și a urmat procedura de cameră preliminară, una obligatorie, care s-a întins aproape un an. Parchetul General a concluzionat că incendiul a fost provocat de o candelă care a ars circa 2-2,5 ore la patul unui pacient și au dispus trimiterea în judecată a două asistente medicale. Li se impută nerespectarea măsurilor de securitate și sănătate în muncă și distrugere din culpă. Aceleași acuzații sunt și pentru spital, unitatea având calitatea de inculpat persoană juridică, parte responsabilă civilmente, dar și parte civilă. Despăgubirile cerute de părțile din proces sunt de aproximativ 12 milioane de euro, daune de 100.000 de euro solicitând și una dintre asistentele acuzate, ea suferind arsuri în incendiul de pe 14 noiembrie 2020.

Gabi SOFRONIA

Dan SOFRONIA

Parteneri

Mesagerul Bacău