Imagini inedite. Hramul Sf. Arhangheli Mihail și Gavriil de la Mănăstirea Războieni

Credincioşii din judeţul Neamţ şi din alte părţi ale Moldovei s-au adunat încă din zorii zilei de duminică, 8 noiembrie 2022, la Mănăstirea Războieni, cu hramul „Soborul Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil și al Tuturor Cereștilor Puteri”, din judeţul Neamţ.

„Anul acesta hramul Mănăstirii Războieni a fost înfrumusețat cu slujba arhierească, avându-l în mijocul nostru pe Preasfintițul Nectarie de Bogdania, episcop vicar al Arhiepiscopiei Chișinăului, ca delegat al Mitropolitului Teofan al Moldovei, înconjurat de un sobor de preoți și diaconi, printre care Părintele Exarh Arsenie Hanganu al Arhiepiscopiei Iașiului. Bucuria a fost de amândouă părțile, și a noastră, și a celor de la Chișinău, mai ales că ne leagă Sfântul Ștefan Cel Mare, ctitorul mănăstirii noastre, pe care românii de peste Prut îl cinstesc cu mare evlavie, ca pe un părinte spiritual al întregii Republici Moldova”, spune Maica Olimpiada Neagu Stareța Mănăstirii Războieni pentru cititorii „Mesagerului de Neamț”.

Lecție de istorie monahală

Despre lăcașul monahal pe care îl conduce, maica stareță povestește:

„Biserica noastră a fost ridicată în anul 1496, după 20 de ani de la bătălia purtată cu turcii lui Mahomed al II -lea, de sfântul voievod. A fost o bătălie pierdută, cu multe jertfe, care a lăsat o rană adâncă în sufletul voievodului și al intregului popor moldovean, principala cauză fiind superioritatea numerică a năvălitorilor turci, aliați cu tătarii și cu muntenii lui Laiotă Basarab. Din această suferință s-a născut dorința de a ridica această biserică, care nu este o biserică obișnuită, ci biserica-mausoleu, deoarece Sfântul Ștefan a reînhumat osemintele eroilor de la Bătălia de la Valea Albă și a construit pe aceste oseminte biserica. A închinat-o Sfântului Arhanghel Mihail, bine știută fiind evlavia marelui domn față de Arhistrategul Mihail, voievodul oștirilor cerești, „patron al slujbei militare, simbol al puterii regale și puterii sacerdodale” (Ștefan Gorovei, în vol „Ștefan cel Mare și Sfânt. Atlet al credinței creștine”).

Evlavia către voievod, înrădăcinată în credința poporului român, a creat biserici închinate Sfântului Ștefan, denumiri de localități, de străzi, de edificii culturale, semn că nu ne-am uitat înaintașii și încercăm să îi prețuim cum se cuvine.

Încercăm și noi, obștea Mănăstirii Razboieni, să aducem cinste sfinților noștri ocrotitori, Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil și Sfântul Ștefan cel Mare, an de an, împreună cu urmașii răzeșilor de pe meleagurile nostre, menținând nestinsă candela rugăciunii, după dorința voievodului și întru slava lui Dumnezeu. Amin”.