PDL contra USL? Rădulescu contra Harbuz? Ştefan contra Chelaru? Pungi contra pepeni? Tot atîtea posibilităţi de abordare a unei analize privind alegerile din colegiul 6 Neamţ. Un colegiu brusc devenit foarte important la nivel naţional, datorită faptului că toată lumea consideră că semnalul dat va fi important la următorele alegeri. A cîştigat pînă la urmă Adrian Rădulescu, după o campanie electorală presărată de acuze reciproce. Au urmat analize făcute în televiziuni naţionale, de analişti care n-au călcat în viaţa lor într-o comună decît atunci cînd mergeau la o chermeză. Concluzia unanimă a tuturor a fost aceasta: voturile USL au fost obţinute după ce au convins electoratul cu o campanie cinstită, iar toate voturile PDL au fost cumpărate! Chiar aşa să fie?
Rădulescu contra Harbuz?
Cu tot respectul pentru cei doi candidaţi, numele şi persoana lor au fost lucrurile care au contat cel mai puţin în această competiţie electorală. Cine era Rădulescu pentru un pensionar din Văleni sau pentru pentru un ţigan din Poiana? Sau Harbuz? Primul, zărit pe la emisiuni agricole, acum secretar de stat la Agricultură, posesor de vii şi crescător de porci, s-a dovedit a fi mai cunoscut decît nemţeanul Harbuz, realizatorul unui emisiuni pentru posesorii de cîini de fiţe şi colecţionar de dosare penale pentru prezumtive tunuri pe bani publici. Rădulescu a vorbit pe înţelesul sătenilor, a prezentat cu ce se poate lăuda şi nu a promis lucruri deosebite. A pupat babe, a vorbit cu moşnegi, s-a îmbrăcat adecvat pentru campanie. De partea cealaltă, Liviu Harbuz, venit cu un aer bucureştean de superioritate faţă de tot ce e local, cu o aroganţă vizibilă bazate pe un” staff ultraprofesionist venit de la capitală”. Între popularul Rădulescu şi malagambistul Harbuz, parcă avantajul la nivel de prezentare electorală a fost de partea primului.
Ştefan contra Chelaru?
Aici vorbim despre cei care au coordonat campaniile candidaţilor. Oficial, şef de campanie la USL a fost grobianul Dan Manoliu. Spun oficial, pentru că în realitate a fost pe post de mînă moartă. Nici nu avea cum să fie altfel, în calitatea sa de consilier judeţean obedient PDL-ului cu care a votat timp de 3 ani fără probleme de conştiinţă. Chelaru, senatorul eolian, s-a insinuat pe lîngă candidat cu sfaturi, oameni, sugestii, fără să-şi asume însă răspunderea. Cînd o parte din sugestii i-au fost refuzate, a permis chiar atacuri la adresa candidatului( vezi episodul cu materialele antiHarbuz promovate de oamenii lui Chelaru). Indiferent de nume, Manoliu sau Chelaru, nici unul nu s-a putut compara cu Ştefan în campanie. Şi aici nu este vorba de pachete, bani sau pelerine. E, pur şi simplu, vorba de personalitatea omului. Dacă Chelaru vorbeşte despre orice, jumătate din ascultători se gîndesc la banii lui Vîntu şi jumătate adorm. Invers, nu e valabil, chiar dacă spune o prostie. Clar, implicarea directă a primarului de Piatra Neamţ, protecţia mediatică şi de orice alt fel pe care i-a asigurat-o candidatului, au fost decisive pentru rezultatul votului. Încă odată, avantaj pentru Rădulescu. Ştefan din această campanie aminteşte de prima lui luptă electorală cu Rotaru. Nici atunci şi nici acum nu păreau să existe multe şanse. A cîştigat, cu metodele sale, dar a cîştigat şi a dovedit că trebuie să se ţină cont de el.
PDL contra USL?
A existat această luptă? Categoric, la vedere nu! Afişele verzi ale PDL-ului aveau o siglă aproape invizibilă, discursurile nu se refereau la partid, liderii marcanţi ai partidului au avut interdicţie de intrare în colegiu, pînă şi Flutur a fost invitat să stea acasă. Candidatul Rădulescu, chiar dacă nu a negat apartenenţa recentă la PDL, nici nu a fost foarte vocal în această privinţă. A existat însă, fără nici o îndoială, armata disciplinată de campanie a PD-ului, care a ocupat tot colegiul şi şi-a făcut treaba cu profesionalism şi cu excesele inerente. Această armată a decis bătălia, din momentul în care Ştefan a pus responsabili pe comune, care aveau deasupra capului sabia demisiei (demiterii) din funcţiile deţinute. Să vedem dacă chestia cu demisiile se aplică şi pentru non-combat-ul, neimplicarea şi nepăsarea gen Marius Rogin din această campanie. Neoficial, pare-se că a răspuns de Petricani. Împreună cu dom’ consilier judeţean Stoica. Comuna a fost preluată apoi de alte mîini pricepute, prezidenţiale, ale dlui Vasile Pruteanu, care a pierdut onorabil şi, probabil, de aceea a anticipat cu sărbătorirea înfrîngerii, într-un sediu de campanie neconvenţional.
USL-ul a fost sublim, dar a lipsit ca partid cu desăvîrşire. Culmea, cu toate vizitele mărimilor partidului, Ponta şi Antonescu, alianţa nu a funcţionat. Candidatul pus de PSD a fost sprijinit făţiş de primarii PNL şi mult mai puţin de cei de la PSD-ul lui Chelaru. La Grumăzeşti, Petricani, Negreşti, primarii au luptat, au făcut tot ce putea face ca să scoată lumea la vot. Cei de la PSD, obişnuiţi cu politica duplicitară de tip Chelaru, au muls capra şi au mîncat varza. Spre exemplu, la Tupilaţi, responsabil de comună a fost Dan Vasile Constantin, care nu s-a spart în figuri în lupta cu responsabilul de la PDL- Mihai Chebac, nici el prea interesat de rezultat, despre care gurile rele, dar bine informate spun că a cam încurcat străzile, listele şi pungile cu materiale promoţionale. A rezultat o luptă mimată de toată frumuseţea.
Pachete contra pepeni?
Scandalul pachetelor cu alimente a făcut deliciul presei şi i-a umplut de indignare pe şefii opoziţiei, acompaniaţi de vajnici comentatori politici. A dat pachete PDL-ul? A dat. A dat ciubote şi pelerine de cauciuc? A dat. A dat bilete la meci? A dat! A pus maşini să ducă votanţii? A pus. Ce a făcut USL-ul? Păi, maşini au avut şi ei gîrlă. Nici primarii lor n-au stat degeaba cu cadourile şi promisiunile, cu ameninţările către săteni, că nu vor primi autorizaţii, că vor avea probleme, dar astea nu s-au contabilizat. Televiziunile centrale aveau misiune clară: “Urmăriţi verzii!”. Şi atît. Sătenii au fost mult mai pragmatici. Ei ştiu, instictiv, că între Boc şi Ponta e diferenţă doar de înălţime şi de perioadă pentru intrarea în graţiile familiei Cocoş. Că oamenii care le dădeau cu frenezie pungi acum 3 ani, acum 7 ani, acum fac pe fetele mari şi spun că este o ruşine dacă se întîmplă aşa ceva. Pentru că, să nu uităm, mulţi dintre cei care acum vorbesc de cumpărarea electoratului, dădeau pachete fără număr în campaniile trecute.
Concluzii
1. PDL-ul a cîştigat pentru că a vrut acest lucru, pentru că a fost organizat, iar candidatul a ţinut cont de staff-ul local, a făcut ceea ce trebuia şi nu a trebuit să se ocupe de treburi organizatorice.
2. În ciuda tuturor atacurilor zilnice venite de la USL, nu a existat nici un atac asupra candidatului pînă în ultima zi, după ce atacurile lui Harbuz, Ponta şi compania deveniseră agasante.
3. Liviu Harbuz a pierdut pentru că a vrut să le facă pe toate, pentru că nu a avut oameni în care să se încreadă şi pentru că, prin firea lui, nu are încredere în nimeni. A fost menajat de adversari, chiar suspect de mult, avînd în vedere bubele penale de pe capul său şi scandalurile menajere de care nu duce lipsă. A pierdut pentru că a fost sprijinit de oameni corupţi gen Chelaru, Hrebenciuc.
4. PSD-ul nu a avut un şef hotărît, orice efort al preşedintelui Antochi s-a lovit de manevrele lui Chelaru şi de încăpăţînarea candidatului. E drept că nici multă hotărîre în decizie nu a avut. Dacă o ţine tot aşa, partidul se duce la vale de tot în Neamţ.
5. USL-ul nu are un lider carismatic, care să se poată impune în faţa unui Ursărescu prins între fostele contracte cu Consiliul Judeţean şi funcţia de partid şi a unui tandem Chelaru-Antochi care în fiecare dimineaţă se întreabă cine conduce azi partidul.
6. Care ar fi fost rezultatul alegerilor dacă Culiţă Tăr=ţă şi Ioan Munteanu ar fi fost în tabăra cealaltă? Probabil ar fi cîştigat tot Rădulescu, dar din partea PSD-ului.
(Valentin BĂLĂNESCU)
