În România de după 1990, a existat permanent mirajul investitorilor care stau să vină buluc dinspre Occident și care aduc cu ei miliarde și miliarde de dolari sau euro, după caz. Oamenii politici, dacă pot fi numiți așa, din momentul instalării pe o funcție importantă, deschideau instituțiile pentru orice persoană care folosea cuvântul magic ”investiție”, de preferință într-o limbă română stricată, cu accent americănesc sau german. Lipsa de pregătire în afaceri, lipsa de discernământ și dorința imensă de îmbogățire i-a făcut pe mulți să ia țepe sau să fie părtași la țepe. Atunci când aceste țepe se dădeau cu bani publici, în mod normal ar fi trebuit să intervină organele abilitate ale statului. Foarte rar s-a întâmplat acest lucru. Doar atunci când era vorba de răfuieli politice sau vreun politician își termina mandatul. Putem distinge trei etape în așa-zisul aflux al investitorilor dubioși, întrucât cei serioși au fost puțini și nu fac obiectul acestui articol.
Un caz – care este greu de catalogat dacă era pregătit ca o țeapă sau dacă, prin distrugerea sa, s-a dat o altă țeapă – s-a întâmplat, într-o primă etapă, prin implicarea Consiliului Județean Neamț. Protagoniștii sunt persoane cunoscute publicului larg, precum Vlad MARCOCI (acum deputat), Gheorghe NECULAE (acum subprefect), consilierul județean PSD Neculai PUȘCAȘU, fost personaj important în activul partidului comunist din Neamț, Valerică FRĂȚILĂ, fost vicepreședinte al Consiliului Județean, Dan Vasile CONSTANTIN, fost președinte de județ, prefect, în prezent liderul consilierilor județeni PSD. În plan secund, mai puțin vizibili, niște danezi, despre care unii spun că erau foarte bine intenționați și că, prin ideile lor, ar fi rezolvat multe probleme energetice în județ, în timp ce alții spun că erau niște țepari, care voiau doar bani de la autoritățile române, oferind în schimb utilaje second hand de foarte proastă calitate. Cert este că a rezultat o asociere între danezi și Consiliul Județean Neamț, de pe urma căreia s-a născut o societate comercială.
WWE Neamț: Mortul care are nevoie de 7 agamani
Istoria județului Neamț va consemna, probabil, în vreo notă obscură de subsol, o inițiativă inedită despre care la vremea respectivă s-a vorbit destul de mult. În 2006, Consiliul Județean Neamț se asocia cu o societate daneză pentru realizarea unor fabrici de peleți, cu scopul de a declarat de ”recuperare a deșeurilor și a resturilor nemetalice” și valorificarea lor superioară. Așa lua naștere SC WWE Neamț SRL. Acum, la peste 7 ani de la înființare, de societate s-a ales praful. Și aici părerile sunt împărțite, în funcție de interese. Unii spun că a fost vorba de o escrocherie. Alții că e vorba de o tehnică revoluționară, care ar fi făcut mult bine județului.
Rămâne o certitudine că societatea apare ca fiind lichidată, că județul Neamț, prin Consiliul Județean, a cheltuit 10.000 de euro, partea sa de capital social, iar niște consilieri au încasat bani frumoși cât au făcut parte din Adunarea Generală a Acționarilor. Astăzi, nimeni nu vrea să mai vorbească clar despre respectiva inițiativă. Mai mult, într-o ședință ordinară a Consiliului Județean, 7 consilieri erau trimiși să facă parte din AGA unei societăți deja moarte și aproape îngropate.
Ciudat este că la Consiliului Județean nu s-a știut nimic despre starea societății, despre sentința Tribunalului Neamț prin care s-a admis acțiunea formulată de Oficiul Național al Registrului Comerțului Neamț, de radierea a societății deoarece nu a depus bilanțuri începând cu anul… 2008. La Consiliul Județean s-a aflat despre sentința cu pricina abia în februarie 2014! Motivația juriștilor de la județ a fost că instituția nu a fost parte în litigiu. Răspuns formulat probabil corect. Dar societatea era, în proporție de 50%, a județului. Acolo au fost băgați bani județeni. Am avut reprezentanți ai județului. Cum a fost posibil să nu se depună un bilanț, chiar dacă nu a avut activitate?
Evident, nimeni răspunde, nimeni nu este vinovat și nu interesează pe nimeni. Important că forma legală există și că, în acest moment, ”între instituția noastră și lichidator se poartă o corespondență în vederea finalizării formalităților și radierea SC WWE Neamț de la Registrul Comerțului”. Interesant este că s-au dat totuși bani către societate, au existat oameni în AGA, care au fost plătiți, și apoi… tăcere.
Nașterea unui mort
Oficial, societatea s-a născut în urma unei hotărâri a Consiliului Județean Neamț – nr. 22 din 31.01.2006 – când se aproba participarea instituției la înființarea firmei și contribuția financiară de 10. 000 de euro, adică 50% din capitalul social inițial al societății. Neoficial, discuțiile privind ideea unei asocieri în scop lucrativ sunt mai vechi, de pe vremea când danezii aveau legături cu Primăria Piatra Neamț condusă de Ion Rotaru, actualul subprefect Gheorghe Neculae fiind omul de legătură cu ei. Dacă e să fim și mai preciși, legăturile sunt mai vechi, de pe vremea cuplului Ocneanu – Vornicu, via Căncescu de la Brașov.
SC WWE Neamț SRL avea 50% parte română și 50 parte daneză, reprezentată de SC Danice Invest Aps, prin managerul ei general Svend Kristian Hoff. Societatea și-a declarat sediul în Piatra Neamț, str. 22 Decembrie nr. 16 și avea ca obiect de activitate principal ”recuperarea deșeurilor și resturilor nemetalice reciclabile”. În subsidiar erau trecute în obiectul de activitate și tăierea și rindeluirea lemnului, silvicultura și exploatarea forestieră, fabricarea de produse stratificate din lemn, producția și distribuția energiei termice și a apei calde. O gamă largă de activități, bine legate de competențele autorităților publice locale. Conducerea societății era asigurată de 2 administratori, câte unul de fiecare parte. Danezii au propus un islandez, Olafur Ivan Wernersson, iar Consiliul Județean Neamț a desemnat un consilier apropiat de vicepreședintele de atunci, peremistul Dumitru Badea. Este vorba despre Eugen Hoceriu Hăucă, șeful PRM Bicaz, om de afaceri destul de important pentru un oraș precum Bicaz. Cât timp a fost administrator, domnul Hăucă a încasat 8.340 lei. Am încercat să aflăm de la domnia sa pentru ce a încasat acești bani.
Eugen Hăucă: ”Am fost administrator pus acolo de Consiliul Județean Neamț. Era o societate mixtă. La început a fost entuziasm, apoi totul s-a transferat pe o altă societate, la Tazlău. Mai multe amănunte știe actualul subprefect, domnul Neculae. Din ce-mi mai amintesc, banii veneau de la Consiliul Județean și de la danezul care reprezenta firma lor. Am fost într-o delegație plătită de firma daneză, să vedem cum stau lucrurile la ei. Am fost mai mulți din Neamț”.
Alte amănunte nu am obținut de la administratorul român al societății, decât că a existat și o vizită în Danemarca, la invitația și pe banii danezilor. Pentru omul care a reprezentat societatea din partea unei autorități publice locale, subiectul este închis, cu atât mai mult cu cât ne-a declarat că singura sa preocupare în acest moment este familia și pensia.
Trebuie să mai menționăm că, la data semnării înțelegerii, președinte CJ Neamț era Dan Vasile Constantin, iar statutul societății a fost semnat de Dumitru Badea, vicepreședinte și omul cu care actualul subprefect a avut tot timpul o relație specială (de fiecare dată când Badea nu avea candidat la PRM făcea apel la Gheorghe Neculae).
Tabăra pro WWE Neamț SRL
Deoarece numele lui Gheorghe Neculae revine obsesiv când este vorba despre această societate, i-am cerut punctul de vedere actualului subprefect. Și astăzi el este convins că în 2006 s-a făcut o treabă bună pentru județ și că ”a fost o imensă greșeală că s-a renunțat la ea”.
Explicația sa, destul de tehnică, poate fi sintetizată: ”S-a muncit foarte mult la acea vreme pentru materializarea ideii respective. Pentru noi era bună, că rezolva o problemă, foarte importantă la acea vreme. Toate deșeurile de lemn neconforme – și mă refer în special la rumegușul care era pe toate cursurile de ape – erau transformate în biocombustibil, care, la rândul său, se transforma în energie. Practic, la nivelul instituțiilor Consiliului Județean, se schimbau cazanele care funcționau pe CLU sau gaz metan cu cazane pe biocombustibil”.
În discuția cu Gheorghe Neculae, ni s-a subliniat și un aspect mai puțin cunoscut publicului larg: ”Ideea de la care am pornit a fost să obținem tranzacționarea «creditelor de carbon», care, potrivit protocolului de la Kyoto, permiteau obținerea de bani în momentul folosirii acestui tip de combustibil. Partea daneză a dus o adevărată luptă și a obținut tranzacționarea acestor credite, lucru deloc simplu. A fost nevoie de un audit al unei firme independente, de tone de documente. Din păcate, această victorie nu a mai fost valorificată. După calculele făcute la acea vreme, Consiliul Județean putea obține peste 21.000.000 euro, bani care puteau fi folosiți în investiții”.
În momentul când am întrebat de ce o firmă cu asemenea perspective a murit în tăcere, răspunsul a fost diplomatic, având în vedere funcția deținută acum de Neculae: ”La un moment dat s-a schimbat conducerea Consiliului Județean (Vlad Marcoci, atunci la PNL, i-a luat locul actualului său coleg de la PSD, Dan Vasile Constantin – nota redacției) și, din nefericire, a existat o altă viziune asupra modului de rezolvare a acestei probleme”. Ce nu spune acum Neculae consemna presa vremii: despre conflictul său cu Marcoci, despre cum a plecat în vizita din Danemarca luându-și concediu de la Consiliul Județean și despre cum a mediat Dumitru Badea conflictul dintre cei doi. De altfel, la scurt timp, Neculae a plecat din Consiliul Județean, influența lui Gheorghe Ștefan pe lângă Marcoci fiind decisivă pentru asta.
Un alt personaj important, cel puțin prin poziție, a fost consilierul județean PSD Neculai Pușcașu. La un moment dat, a ocupat poziția de membru în AGA și, din această postură, a câștigat 7.840 lei. Discuția cu el este aplicată: ”A fost inițiativa lui Dan Vasile Constantin și a fost o treabă foarte bine gândită. Cel care s-a ocupat de tot a fost actualul subprefect Gheorghe Neculae. Era atunci director în Consiliul Județean. Treaba a mers bine vreo 2 ani de zile, s-a făcut o vizită în Danemarca, o vizită importantă, eram vreo 12 persoane din Neamț. Șef de delegație trebuia să fie chiar Vlad Marcoci, dar a renunțat brusc, cu 
vreo 2 zile înainte. Am înțeles mai târziu de ce, atunci eram foarte entuziaști de idee. Practic, se dorea să se adune rumegușul, crengile și să se facă peleți pentru centrale termice. Societatea a fost blocată. În schimb, alții, veniți la putere și dornici de afaceri, au pornit același tip de societate pe cont propriu și îi deranja o societate a Consiliului Județean. Așa că s-a primit ordin să o termine și au terminat-o, prin inactivitate. Ar fi interesant de întrebat consilierii județeni trimiși în AGA cum și-au făcut treaba, cum au raportat conducerii plenului Consiliului Județean ce se întâmplă la societate și de ce nu s-au depus bilanțuri. Și cum au fost transferate bunurile către societatea de la Tarcău. Eu zic că este păcat că nu s-a materializat planul respectiv, dar așa au fost interesele atunci”
Neculai Pușcașu are mari dubii cu privire la legalitatea demersurilor privind transferul bunurilor societății și este convins că, dacă nu erau interese personale și s-ar fi mers înainte, ar fi fost un lucru bun.
Tabăra contra WWE Neamț SRL: ”Era o escrocherie!”
Indiscutabil, cel care s-a opus pe față proiectului a fost președintele abia instalat al CJ Neamț de atunci, astăzi deputatul PSD Vlad Marcoci. Explicația sa oficială și publică are în vedere neseriozitatea danezilor. Când a preluat frâiele județului, l-a desemnat pe unul din consilierii județeni, Mihai Negură, să vadă ce e cu proiectul. A fost convins că totul era o escrocherie: ”Ei, danezii, au venit când era Dan Vasile Constantin președinte la Consiliul Județean. Au făcut o societate 50% danezii, 50% Consiliul Județean. Când am venit eu (după ce Dan Vasile Constantin a fost declarat incompatibil – nota redacției) am verificat ce e cu societatea și m-am convins că respectivii nu erau serioși, una ziceau astăzi, alta făceau a doua zi. Din punctul meu de vedere, Consiliul Județean nu trebuia să facă afaceri, să facem și să vindem peleți, trebuia să creeze cadrul unor afaceri bune. Am hotărât să blocăm plecarea banilor publici până ce ne lămurim ce este cu ei și prima măsură a fost să nu mai luăm decizii în Consiliul de Administrație”.
Toți cei cu care am vorbit despre subiect au subliniat atitudinea de neclintit a lui Marcoci în a încheia conturile cu danezii. Prin blocarea hotărârilor în Consiliul de Administrație, practic s-a omorât societatea. S-a vorbit despre interesul unor persoane importante din județ de a prelua afacerea, care erau protejate în acest fel de Marcoci. S-a vorbit, la fel, de firme care nu voiau să se schimbe cazanele cu unele pe biomasă, fiindcă aveau cazane de vândut Consiliului Județean. Există un episod ciudat, care confirmă într-un fel acest scenariu. Printr-o hotărâre a Consiliului Județean se aprobase studiul de fezabilitate pentru înlocuirea cazanului pe CLU de la școala specială din comuna Ștefan cel Mare cu unul pe biocombustibil. Cazanul a fost schimbat, dar tot cu unul pe conbustibil lichid ușor, prin dispoziția directă a șefului Consiliului Județean.
Vlad Marcoci vine și cu alte argumente când vorbește despre o posibilă escrocherie: ”Au venit la mine, au insistat, că ei vor să facă investiții și le-am zis «Dacă firma este atât de bună și profitabilă, dați cei 10.000 de euro înapoi și faceți singuri afacerea». Au zis că au nevoie de Consiliul Județean pentru avize. Apoi au venit cu o nouă propunere, că aduc utilaje și să le plătim jumătate-jumătate. Numai că utilajele erau second hand și, după calculele noastre, jumătatea Consiliului însemna 100%. Când au văzut că nu pot continua la noi, au plecat la Tazlău. După părerea mea, era o escrocherie”.
”Unii erau contra, unii erau pro”
Valerică Frățilă s-a aflat tot timpul în mijlocul evenimentelor de la Consiliul Județean, ajungând la un moment dat vicepreședinte. A părăsit de nevoie funcția, odată cu Dan Vasile Constantin, din același motiv de incompatibilitate, fiind executat de prefectul de atunci, Toader Mocanu. Și el a fost în AGA de la WWE, alături de Neculai Pușcașu,dar a câștigat de acolo doar 5.340 lei. Prea multe lucruri nu-și aduce aminte sau nu vrea să-și amintească:”Au trecut mulți ani de atunci. E vorba de fabrica… fabricile alea de peleți… Era o combinație dintre Consiliul Județean și o firmă olandeză, belgiană… Țin minte că unii erau pro, alții erau contra. A trecut mult timp de atunci, nu mai țin bine minte”.
Sfâșit ca-n filmele rusești
În fața blocajului de la Consiliul Județean, danezii s-au reorientat și s-au dus spre Tarcău și Roman, unde au fost alte aventuri. La nivelul județului a rămas doar ideea și o gaură de 10.000 euro în bugetul județului. Nimeni nu va ști vreodată dacă se puteau câștiga cele 21 de milioane de euro despre care vorbea actualul subprefect. La cum stau lucrurile, cineva ar trebui să răspundă pentru acești bani. Mai ales că societatea nu a depus bilanțuri din 2008 încoace și asta nu pare să fi deranjat pe nimeni din Consiliul Județean. Nepăsarea a fost cuvântul de ordine, la care putem adăuga interese personale și de grup. Dacă întrebi pe cineva despre răspunderea consilierilor județeni, membri în AGA, care trebuiau să atragă atenția asupra lipsei de activitate, toată lumea ridică din umeri. Unde s-a mai văzut consilier județean care să răspundă de ceva? Chiar așa!
Valentin BĂLĂNESCU
