Camera de Comerț și Industrie Neamț a găzduit zilele trecute o nouă întâlnire cu agenții economici din județ, de data aceasta cei din domeniul construcțiilor. Scopul, același: identificarea problemelor cu care se confruntă aceștia și soluțiile care se întrevăd. La întâlnire, au participat 27 de societăți, un număr destul de mare, semn că dezbaterile CCI Neamț tind să devină din ce în ce mai reprezentative într-un județ văduvit de o largă deschidere spre societate și unde deciziile se iau doar la nivel de partid.
* Probleme generale și specifice
- Lipsa investițiilor în economie.
- Din anul 2009 până în prezent, firmele de construcții s-au decapitalizat, unele ajungând la diminuarea semnificativă a activelor.
-
Caietele de sarcini pentru licitații se fac, în prezent, în funcție de cine „trebuie” să câștige licitația.
-
Criteriul „prețul cel mai mic” pentru câștigarea unei licitații duce la realizarea de lucrări de proastă calitate, lucrări neterminate și la migrarea personalului calificat către țările din Europa de Vest ori către lucrările „la negru”. În anul 2007, se licita cu o manoperă de 14 lei/oră, astăzi s-a ajuns la 7-8 lei/oră.
-
Incorecta renunțare a pragului minim de 85% din valoarea estimată a proiectului, lipsa de reguli ducând la haos.
-
Licitațiile internaționale sunt mai logice și mai bine organizate.
-
Nu se respectă tehnologia de lucru pe categorii de lucrări.
-
Firmele mici nu au nicio șansă să câștige o licitație, chiar pentru lucrări de mică anvergură, și sunt obligate să devină subcontractori, pe prețuri foarte reduse.
-
Birocrația excesivă și nejustificată. Se cer multe avize, unele nefiind necesare. Sunt termene mari în obținerea avizelor, precum și costuri de autorizare exorbitante.
-
Nu există o piață concurențială cinstită în domeniul construcțiilor.
-
Munca „la negru” sabotează firmele care angajează personal pe bază de contract de muncă.
-
Accesul în domeniul construcțiilor al unor firme fără personal calificat, fără utilaje specifice, fără experiență în domeniu.
-
Deși o lucrare nu este decontată la timp, firma este obligată să plătească TVA, eventual penalități de întârziere.
-
Nu se respectă Legea Investițiilor, în sensul în care, după semnarea unui contract de lucrări, nu sunt deschise liniile de finanțare.
-
Existența unui sistem greoi de decontări între UAT-uri și Ministerul Dezvoltării. Întârzierea decontărilor duce la suplimentarea costurilor creditării și la decapitalizarea firmelor, nedeterminată de propria organizare.
-
Nomenclatoarele pentru întocmirea devizelor sunt perimate, cuprind meserii inexistente în prezent pe piața muncii sau utilaje vechi, care nu se mai folosesc.
* Propuneri ale constructorilor
- Caietele de sarcini pentru licitații să fie standardizate pe categorii de lucrări (construcții civile, drumuri, instalații, etc.), iar calificarea firmelor să fie inclusă în aceste caiete. La baza valorilor proiectului să fie standarde de costuri.
-
Criteriul de selecție a câștigătorului unei licitații trebuie să fie ”prețul mediu”, în condițiile de calitate solicitate de caietul de sarcini standardizat și eliminat cu desăvârșire criteriul „prețul cel mai mic”.
-
Pentru a încuraja tinerii absolvenți să se angajeze, să nu li se acorde ajutorul de șomaj după absolvire, decât dacă s-au prezentat la unul sau mai multe locuri de muncă și au fost refuzați.
-
Ajutorul minim garantat să fie acordat în alte condiții decât cele prezente. Acum, cu toate ajutoarele acordate, se încurajează nemunca.
-
Profesionalizarea departamentelor primăriilor care eliberează avize, în sensul limitării numărului de avize și scurtării timpului de eliberare.
-
Respectarea Legii Investițiilor, atât pentru beneficiarii de lucrări de stat, cât și pentru cei privați, în sensul asigurării finanțării contractelor de lucrări.
-
Actualizarea nomenclatoarelor de devize și a celui de meserii.
-
Actualizarea calificărilor cerute în caietele de sarcini cu noile tehnologii.
-
Finalizarea propunerii legislative a patronatului în construcții (ARACO) privind autorizarea firmelor de construcții.
-
Micșorarea nivelului taxelor de verificare, certificare și creșterea perioadei între verificări și certificări (ISCIR, mediu, etc.).
-
Stabilirea unui traseu logic al unei investiții, de la autorizare până la finalizarea ei.
Analizând, chiar și sumar, întreaga problematică discutată, concluzia e una singură, firească: legislația nu încurajează firmele de construcții, în special cea privind achizițiile publice. Din cauza aceasta, firmele sunt obligate să se alinieze/ raporteze la standarde joase de calitate, ceea ce le deprofesionalizează. Atât la nivelul execuției lucrărilor, cât și la nivel de concepție sau managerial. Nu există politici coerente privind pregătirea forței de muncă și nimeni nu poate prognoza nimic pe termen lung. Factorii decizionali, de la cel politic până la cel administrativ, nu acordă interesul cuvenit domeniului, deoarece o legislație de acest tip încurajează haosul și permite presiuni asupra agentului economic care prinde contracte publice. Practic, acesta devine un prizonier și trebuie să se conformeze la toate cerințele, pentru a putea fi sigur că-și primește banii.
Dana OSTAHIE
