Tema învățământului dual ocupă în ultima perioadă discursul multor decidenți politici. Pornită dintr-o necesitate, lipsa forței de muncă pregătite pentru meserii care se cer într-o anumită zonă, tema învățământului dual a fost folosită inclusiv în campania electorală de tot felul de neaveniți care consideră că statutul de politician este echivalent cu bani și influență, compensează prostia și incultura. Județul Neamț, datorită implicării directe a președintelui Camerei de Comerț și Industrie, a făcut pași importanți și a reprezentat locul din care au plecat propuneri pertinente spre legiuitori. Că aceste propuneri au fost lăudate și apoi de multe ori ignorate, este o altă discuție. În acest moment se lucrează la popularizarea noutăților privind implementarea acestui sistem. Pentru asta, s-a organizat, vineri, 16 decembrie, la Piatra-Neamț, o întâlnire la care au participat reprezentanți ai Inspectoratului Școlar, ai ministerului Învățământului, Mihai Apopii, președintele Camerei de Comerț și Industrie, precum și reprezentanți ai firmelor dornice să se implice. Întâlnirea a arătat că de la idee la crunta realitate este cale lungă. Potrivit lui Mihai Lăcătușu, reprezentantul Centrului Național de Dezvoltare a Învățământului Profesional și Tehnic în Regiunea Nord-Est, scopul întâlnirii a fost acela ca toți factorii implicați în învățământul profesional de tip dual să cunoască metodologia și facilitățile pe care le au pentru realizarea pregătirii profesionale a elevilor. „Este vorba despre modificările apărute la Legea Educației, modificări la codul fiscal, precum și metodologia de organizare și funcționare a învățământului dual. Principalele modificări sunt acelea că acele persoane care până la 26 de ani nu au reușit să aibă o calificare profesională li se asigură învățământ gratuit în așa fel încât, la finalizare, să poată fi acceptate pe piața muncii ca persoane calificate. Alte modificări sunt legate de facilități pe care le au agenții economici care cooperează la realizarea învățământului profesional de tip dual. Prin lege, sunt date ca facilități, cheltuieli deductibile, inclusiv cheltuielile prilejuite de examenul de final, examenul de capacitate. Tot ansamblul de cheltuieli este prevăzut, inclusiv transportul, cazarea, masa, echipamentul de protecție, analize medicale, toate cele privesc învățământul profesional și tehnic”, a declarat Lăcătușu.
Aspectele pozitive ce par să vină la pachet cu noile modificări prezentate au fost amendate de Mihai Apopii, președintele Camerei de Comerț și Industrie Neamț, care a evidențiat câteva neclarități în legislația actuală.
„În OUG 81/2016, la art. 32, aliniatul 5 se spune că «operatorii economici care încheie contract de parteneriat cu unitățile de învățământ pot beneficia de facilități la plata impozitelor și taxelor, potrivit provederilor legale».
Și când ne ducem la articolele 62 și 68, în ele se spune că «sunt deductibile, funcție de prevederile din domeniul educației naționale». Deci, te trimite de la o lege la alta cu referire la prevederi legale. Până când nu sunt prevăzute deductibilitățile fiscale și într-o lege și într-alta, clar definite și să fie într-o corespondență perfectă între cele două legi, problemele sunt de natura evidenței contabile ca să se poată face aceste legături”, a spus președintele Camerei de Comerț. Totodată, așa cum a mai spus acesta, prin Camera de Comerț și Industrie a României s-au făcut observații la articolele pomenite și urmează să fie trimise la Comisia de Învățământ de la Camera Deputaților pentru lămuriri și mai mult decât necesarele adăugiri legislative. „Noi am propus și ca bursele acordate de firme să se facă potrivit evaluărilor făcute de firme, după un criteriu de eficiență. Elevul să nu primească banii doar pentru că am contract cu el. Mai mult, ne dorim scutiri de cheltuieli cu salariile pentru angajat și angajator în condițiile în care acel copil se angajează în unitatea în care face practica. Adică îl motivezi să nu se ducă în șomaj, ci să devină din practicant angajat al firmei. O altă cerință este obligativitatea absolventului să devină angajat, altfel să nu beneficieze de ajutor de șomaj. Și să fie angajat pe o perioadă cel puțin egală cu perioada când i-a fost acordată practica”, a adăugat Apopii.
Discuțiile au scos la iveală un sistem dual care se dorește a fi implementat cât mai repede, dar care încă nu a găsit răspunsuri pe măsură la toate necunoscutele ridicate de cei care ar trebui să participe la implementarea sistemului. Dilema birocratică, cu rădăcini într-o indolență specifică instituțiilor pietrificate precum inspectoratele școlare, este aceea că până la sfârșitul lunii ianuarie, reprezentanții școlilor vor trebui să aibă planurile de școlarizare gata, însă învățământul dual presupune un plan separat de școlarizare având un calendar care se suprapune cu cel comun. Reprezentanții ISJ Neamț au semnalat acest aspect, riscul fiind acela ca planurile de școlarizare ce vor prezentate la Ministerul Educației să nu expună realitatea din teren. Ce nu au semnalat cei în cauză este că instituția s-a prezentat nu de mult la discuții pe aceeași temă cu o prezentare a județului făcută pe principiul copy-paste, cu realități ale județului de acum câțiva ani, stârnind indignarea celorlalți participanți la discuții.
Concluzie este una singură: este nevoie stringentă de învățământ dual, cei din inspectorate știu asta, dar parcă ar merge pe cel profesional clasic, care nu le pune probleme privind încadrările și unde pot controla inclusiv finanțările. În acest caz este foarte clar că nu contează realitățile economice.
(Marian TEODOROF)
