Pentru că Ziua Învățătorului a avut “ghinionul” de a pica într-o zi liberă, probabil că nu va fi marcată în niciun fel în acest an. Un text apărut în numărul 2 al Revistei “Apostolul”, din 1934, aducea în atenție o inițiativă care merită și astăzi să prindă contur.
“Sântem circa 600 învățători și învățătoare în județul Neamț și nu ne cunoaștem. Conferințele generale nu se mai țin și chiar de s’ar ținea, cer multă cheltuială cu deplasarea. Un mijloc de a ne cunoaște e și presa, dar nu toți învățătorii din județ scriu la ziare și niciun ziar al învățătorilor nemțeni nu există. La «Avântul», doar un mănunchiu de câțiva învățători scriu și ziarul nu-i destul de răspândit. Alt mijloc de a se cunoaște învățătorii, între dânșii, e cel al «Albumurilor», în care figurează fotografia fiecărui învățător, însoțită de biografia respectivă. Sânt între învățători talente și asta, cred că n‘o contesta nimeni, care nu-s cunoscute nimănui. Din modestia ce-i caracterizează, lucrează în colțișorul lor, tăcuți, consemnând activitatea ce-o desfășoară, în nelipsita «condică de prezență», peste ale cărei file se așterne praful uitării, urmând să fie ticsită printre celelalte condici și registre, ce formează arhiva școalei. Statele personale sânt la Minister și nimeni nu cunoaște activitatea învățătorilor. E cunoscut, de toți, faptul că necunoscând activitatea cuiva, nu-i dai nicio considerație. Cu totul astfel stă cazul, când activitatea ți-i cunoscută și e însoțită de chipul persoanei care-a desfășurat-o. Bazat pe cele scrise mai sus, am luat hotărârea să public, cu concursul tuturor colegilor din întregul județ, «Albumul învățătorilor din jud. Neamț». În acest scop, rog pe d-nele colege și d-nii colegi, să-mi trimeată, la adresa de mai jos, o fotografie recentă a d-lor, însoțită de biografia respectivă. Totodată, prin mandat poștal, vor trimete și suma de 40 lei, care reprezintă costul clișeului zincografic, fiind considerată și ca acont din costul Albumului. Primesc colaborarea oricui, la această operă, și sânt gata să mă alătur oricărei persoane, care și-ar lua această sarcină. Nimeni să nu creadă că am luat această inițiativă din dorințe meschine, ci numai din lipsa ce-am simțită unei opere, în care să se vadă închegată activitatea înv. nemțeni.
Învățător VICTOR SĂNDULESCU, Topolița Grumăzești, Of. Târgu-Neamț
P.S. Soții învățători vor trimete o fotografie singură, ambii pe aceeaș foto și numai 40 lei. (Revista Apostolul, nr. 2, decembrie 1934) (Ana MOISE)
