Lyz: ”Am cântat de când mă știu”

Lyz, așa cum îi e numele de scenă, cum o alintă părinții și cum e cunoscută în zona Târgu Neamț, este, de fapt, Iuliana-Maria Pușcașu-Ravaru. De loc din satul Tîrpesti, comuna Petricani, Lyz este o solistă consacrată în zona ei natală și cu șanse mari să ajungă cunoscută în în țară. O recomandă vocea de soprană, prezența agreabilă și, în general, felul de a fi. Absolventă a Facultății de Litere de la Universitatea ”Al.I. Cuza”, în prezent e studentă la Academia de Muzica ”Gheorghe Dima” din Cluj.

* ”Muzica nu m-a trădat niciodată”

– Când ați cântat pentru prima oară? La ce vârstă v-ați dat seama că vă place muzica?

Muzica mi-a fost alături încă din copilărie, o prietenă care nu m-a trădat niciodată. Ea a fost și a rămas momentul de relaxare sau evadare, este modul meu de a ajunge în sufletele oamenilor, trăind firesc, dar la maximum, emoțiile, sentimentele, ceea ce încununează spiritul uman. La început, credeam că aceasta pasiune pentru muzică era doar o nebunie adolescentină, însă m-am convins că asta e vocația mea. Prin muzică, am reușit și să-mi depășesc timiditatea. Am cântat de mică, de la grădiniță până acum. Pot spune că am cântat de când mă știu.

– Cum a fost parcursul dvs. ca solistă? Când ați cântat prima oară pe o scenă, în fața unui public?

Eram în clasa a X-a, când am cântat pentru prima dată în fața unui juriu de prestigiu, format din Mădălin Voicu, Luminița Anghel și Viorel Gavrilă. Ei au fost primii profesioniști în muzică, ce m-au încurajat și îndemnat să urmez acest drum. În facultate, cântam des la karaoke, spectacole și diferite evenimente studențești din Iași, după care au urmat colaborări cu trupe, ca solistă, în țară și în străinătate. Am participat la festivaluri locale, la Festivalul Tinereții 2015, unde am luat premiul ”Enciclopedia Muzicală Română”, după care am cântat în recital pe aceeași scenă plutitoare de la Mangalia. Ultima provocare a fost Festivalul Best Pop Rock, unde am luat trofeu la secțiunea pop individual în limba română, trofeu la secțiunea pop individual limbă străină și trofeu la secțiunea rock. M-au bucurat nespus și aparițiile pe postul de televiziune Favorit, cu melodii de muzică ușoară românească, internațională și etno.

– Unde cântați de obicei?

Dorința de a cânta după pofta inimii, formându-mi un anumit stil și, mai ales, după pretențiile publicului m-a determinat să-mi fac propria trupă, Lyz Band, care mă ajută să abordez diferite genuri muzicale și să cânt melodii cărora le pun amprentă personală. Toți colegii mei sunt tineri, cu studii muzicale și pasionați de ceea ce fac. Cântăm muzică ușoară, populară, etno , lăutarească etc. Cântăm în Târgu Neamț și împrejurimi, oriunde suntem invitați. De ceva timp, din dragoste pentru muzică și din dorința de a cunoaște cât mai mult, am devenit solista trupei The Cross Roads Blues Band, formată din profesioniști, cu peste 25 de ani de experiență în muzică. Sunt niște prieteni extraordinari. Cu ei îmi pot extinde spectrul muzical, abordând genuri muzicale ca: blues, rock și jazz, genuri care, spre bucuria mea, revin printre preferințele publicului, indiferent de vârstă.

* ”Fără muncă, un talent rămane neobservat”

lyz 4 - Lyz: ”Am cântat de când mă știu”

lyz 5 - Lyz: ”Am cântat de când mă știu”

– Care este repertoriul dvs.? Ce stil de muzică preferați să abordați în recitalurile dvs.?

N-aș putea spune că prefer un anumit stil, deoarece iubesc toate genurile muzicale în mod egal, fiecare dintre ele oferindu-mi trăiri și satisfacții muzicale diferite. Abordez stiluri diverse, de la muzică românească – ușoară, populară, lăutărească, etno – până la cea internațională – dance, disco, clubbing, grecească, pop, reggae, rock and roll, latino, blues, soul, house, jazz, rock, etc. Fiecare gen are hiturile sale, pe care vrei să le cânți. Astfel, direct proporțional, crește și repertoriul, dându-mi posibilitatea de a mulțumi o cât mai mare parte din public.

– De unde credeți că vine acest talent, această înclinație către muzică? Au vreo legătură cu părinții?

Sunt sigură că vocea pe care o am este un dar neprețuit de la Dumnezeu, iar talentul reprezintă valorificarea acestui dar, încununat de o muncă asiduă. Fără muncă, un talent rămane în umbră, neobservat. Însă e foarte adevărat că, la toate acestea, mai trebuie un dram de noroc. M-am născut într-o casă unde arta, mai ales muzica, este apreciată. Dragostea mea pentru muzica se datorează, fără doar și poate, și părinților mei. Tatăl meu colecționa muzică pe sprânceană și cocheta cu pictura. Mama a fost și a rămas o mare iubitoare de poezie și, desigur, muzică. Am crescut ascultand Boney M, ABBA, Scorpions, Queens, BZN, Modern Talking până la Dr. Alban, Ace of Base, C-Block, Real McCoy, Solid Base, Haddaway, No Mercy, Milli Vanilli, AQUA, Dj Bobo etc. Învățam, adormeam cu muzica asta, de care m-am îndrăgostit iremediabil.

* ”Un artist poate trăi din muzică”

– Care sunt artiștii dvs. preferați?

E greu de răspuns. Am o mulțime de artiști pe care îi îndrăgesc pentru voce, creații sau stil. Un loc aparte în sufletul meu îl ocupă Celine Dion, Whitney Houston, Lara Fabian, Mariah Carey… Vocea îmi permite să interpretez melodiile lor, care sunt cu adevărat deosebite, dar și complexe în același timp.

– În România, se poate trăi doar din muzică? Se poate asigura existența doar din muzică?

Atâta timp cât ții cont și de preferințele ascultătorilor, selectând muzică de calitate, oferind o prestație la nivelul cerințelor publicului, un artist poate trăi din muzică. Este nevoie să ajungi la un anumit nivel, acest lucru presupunând, întâi de toate, o permanentă muncă și investiție.

– La ce fel de evenimente sunteți invitată?

Îmi plac oamenii în general, de aceea, indiferent de preferințele muzicale, încerc să le ajung la suflet, iar momentul important din viața lor, la care sunt invitată, să rămână de neuitat. Particip la evenimente organizate de instituții, dar și la petreceri private. Răspund cu drag ori de câte ori am posibilitatea.

– Care este visul dvs. în muzică? Până la ce nivel vreți să urcați în cariera muzicală?

Orice solist are un idol și ar dori să ajungă la același nivel. Nu spun că nu mi-aș dori acest lucru, dar sunt conștientă că e destul de greu, deși, dacă muncești, iubești cu adevărat ceea ce faci și ai sprijinul celor dragi, totul este posibil. Mi-aș dori, deci, să ajung cât mai sus posibil și să particip la cele mai importante festivaluri din țară și din străinătate, bineînțeles cu melodii proprii.

– Ce alte pasiuni mai aveți, în afară de muzică? Ce faceți în timpul liber?

Timp liber nu prea am. Renunț la multe pentru muzică, dar, de fapt, e o renunțare venită de la sine, deoarece fac ce îmi place – muzică. Dansul și pictura sunt alte pasiuni ale mele. În trecut, dansam la toate petrecerile, de seara până dimineața… Acum mai puțin, deoarece trebuie să îmi mențin suflul, ca să zic așa, pentru că, de cele mai multe ori, sunt rugată să cânt pe unde ajung. Totuși, timpul liber care îmi mai rămâne îl petrec citind, vizitând locuri noi sau ieșind cu prietenii.

– În viitorul apropiat, luați în calcul melodii compoziție proprie?

Desigur! Am deja în proiect melodii concepute de mine. Sunt piese de muzică ușoară, care au teme precum iubirea, condiția umană, natura, tema timpului și a vârstelor, etc. Unele sunt deja în lucru, prinzând ”viață” datorită unor compozitori de renume. Sper să vă surprind plăcut. Asta îmi doresc din tot sufletul. SĂ CÂNT! Prin ceea ce fac, să împart bucurie și optimism, să fac oamenii să uite de probleme măcar pentru puțin timp, să zâmbească, să-i fac fericiți.

Ciprian Traian STURZU