În organizarea Uniunii „Lucian Blaga” a scriitorilor şi artiştilor din Spania, în parteneriat cu Universidad de Alcalá, la Madrid a avut loc Colocviul internaţional „George Uscătescu-destinul unui exil”. Au conferenţiat, la temă, pr. dr. Teofil Moldovan (Madrid), Veronica Balaj (Timişoara) şi scriitorul şi profesorul Adrian Alui Gheorghe (Piatra Neamţ). George Uscătescu (născut în Gorj, în anul 1919) a fost filosof, estetician, eseist, poet și sociolog român, membru de onoare din străinătate al Academiei Române de la 10 septembrie 1991. În anul 1940, apreciat de Nicolae Iorga, primește o bursă pentru Italia. Acolo a realizat cu strălucire trei doctorate: în filozofie, litere și drept. Datoriă conjuncturilor politice, nu s-a mai întors în țară și s-a stabilit definitiv în Spania, la Madrid, care a devenit patria lui adoptivă. Ajungând profesor universitar la Universitatea Complutense din Madrid, titular al catedrei de filozofie care a fost a lui Ortega y Gasset și a lui Eugenio D’Ors, a desfășurat o activitate enciclopedică abordând subiecte de cultură, estetică, filozofie, de istorie, politologie etc. Operele lui sunt scrise în majoritate în spaniolă, dar și în limbile italiană, franceză, germană și traduse în română, engleză, portugheză, greacă. A fost profesor de onoare al Universității din Roma, Buenos Aires, Moderna Ciudad de Mexico, Strassburg, Florența, Genova, Valencia, Veneția, Trieste, Palermo, Bologna. La Madrid a înființat revista Destin care, sub conducerea sa, timp de peste 25 de ani a fost un adevărat focar de cultură al exilului românesc, la ea colaborând Grigore Gafencu, Mircea Eliade, Emil Cioran, Ștefan Lupașcu, Grigore Cugler-Apunache și alte personalități românești proeminente. În faţa unei asistenţe numeroase, studenţi, profesori, scriitori, jurnalişti, români din diaspora românească dar şi spanioli, pr. dr. Teofil Moldovan, prieten şi duhovnic al lui George Uscătescu, l-a evocat printr-o succintă mini-monografie, relevantă pentru destinul acestui important filosof al culturii de talie europeană.
Publicista şi scriitoarea Veronica Balaj, de la „Radio-Timişoara”, a scos din arhivele radio un interviu de excepţie realizat cu George Uscătescu în anul 1994, cînd acesta a fost invitat în ţară să primească permiul „Lucian Blaga”, drept recunoaştere pentru promovarea operei acestuia în lumea hispanică. Adrian Alui Gheorghe a susţinut conferinţa cu tema „Apostoli şi apostolat cultural românesc în lumea hispanică: George Uscătescu şi Grigore Culgler-Apunache”. Reţinem un fragment din debutul comunicării: „ Nu întîmplător am folosit termenii de apostol şi apostolat în ceea ce îi priveşte pe George Uscătescu şi Grigore Cugler. Apostolul este, prin definiţie, un misionar al unei credinţe, al unor valori, al unor adevăruri. Nu altfel este George Uscătescu, în biografia sa culturală, extrem de bogată, găsim misionariatul promovării culturii române la cel mai înalt nivel, cu mijloace intelectuale de anvergură. Obsesiile sale au fost Eminescu, Brâncuşi, Blaga, argumente pentru definirea unei culturi cu o solidă bază de tradiţie şi cu un accentuat simţ al modernităţii.”.
Dar reţinem şi o concluzie, care priveşte necesara reaşezare a culturii române în perioada post-comunistă: „Să ne imaginăm că în cultura română ar fi fost prezenţi, activi, Mircea Eliade, Eugen Ionescu, Emil Cioran, George Uscătescu, Ştefan Baciu, Constantin Brâncuşi, Sergiu Celibidache, Grigore Cugler-Apunache, Victor Brauner, Virgil Ierunca, Monica Lovinescu, Alexandru Busuioceanu şi mulţi alţii care şi-au împlinit destinele în alte părţi ale lumii. Mai mult, ce ar fi fost dacă valorile culturale ale României nu ar fi fost ostracizate, în anii 50-60, închise în puşcării politice, interzise, umilite, izolate în spaţiul propriei culturi? Lucian Blaga, Constantin Noica, I. D. Sîrbu, Petre Ţuţea, Vasile Voiculescu, alţii şi alţii, ştiuţi sau nu. Greu de răspuns. Nici Revoluţia Română nu a dat răspunsul aşteptat, în cultura şi în istoria noastră nu s-a produs acea evaluare recuperatorie care să redefinească societatea noastră. Desigur, nu este momentul acum pentru această temă, dar cele două personalităţi în discuţie intră pe această listă generoasă, a personalităţilor româneşti care şi-au modificat destinul după suflul nemilos al istoriei.”
Tot un apostolat fac cei care au pus la cale acest important eveniment, parte dintr-un şir de altele asemenea, care suplinesc necesitatea de cultură românească într-o societate în care dispora românescă deţine o pondere importantă. E vorba de scriitorul Ovidiu Constantin Cornilă, preşedintele Uniunii „Lucian Blaga” a scriitorilor şi artiştilor din Spania, Mariana Vlad, vicepreşedinte al uniunii. De remarcat prezenţa reprezentantului Ambasadei României la Madrid, domnul Mihai Sîrbu, responsabil cu relaţia cu comunitatea românească, cît şi spectacolul oferit participanţilor la manifestare de grupul folcloric „Pro Vita Lex”, condus de doamna Angela Petre. La finalul manifestării, scriitorul şi profesorul Ovidiu Constantin Cornilă, preşedintele Uniunii „Lucian Blaga”, cel care a moderat întregul eveniment, a concluzionat: „Noi, cei care suntem departe de ţară, o purtăm în suflet şi reîntregim cu bucurie şi cu emoţie marele suflet românesc acolo unde este el, în lumea în care i-a fost hărăzit să rătăcească”. Alte amănunte de la această manifestare, în excelenta publicaţie a diasporei româneşti, „Noi în Spania”.
