Hristos a Înviat!

Cuprins articol

Înainte de anul 325 d.H., Duminica Învierii Domnului sau Paștele se prăznuia în diferitele zile ale săptămânii, chiar și vinerea, sâmbăta sau duminica. În 325 d.H., la întâlnirea Sinodului Ecumenic de la Niceea, convocat de împăratul Constantin, s-a emis legea pascală care stabilea ca această sărbătoare să aibă loc în prima duminică după lună plină sau după echinocțiul de primăvară. În noaptea de sâmbătă spre duminică, în biserici se săvârșește slujba Învierii, dându-se ”lumină din lumină”. Se sfințesc pasca, ouăle roșii și bucatele aduse, ca fiecare creștin să intre într-un anotimp nou sub semnul Sfântului Duh și al înnoirii sufletești. După Liturghia Învierii, oamenii își dau mâna, se îmbrățișează și se sărută, pentru a se șterge orice urmă de neiubire dintre ei și pentru a se întâlni împăcați pe lumea cealaltă.

Mai există credința că, acum, se deschid porțile Raiului și rămân așa timp de 7 zile, până în Duminica Tomei sau chiar până la Înălțare (Ispas). Prin unele zone, se credea că Porțile Raiului rămân deschise până la Rusalii.

* Credințe populare de Paște

Se crede că, în fiecare an, în noaptea dinspre Duminica Paștelui, până la miezul nopții, se deschide cerul, iar cine veghează și-l vede deschis va primi de la Dumnezeu tot ce își dorește.

Se credea că acela care nu merge la biserică în această noapte va trăi tot anul în boli, necazuri și nevoi, iar cine merge va avea parte de noroc și bucurii.

Dacă, de-a lungul întregii zile de Paște, sunt trase clopotele, este semn că anul va fi bogat în roade. Se credea că, trăgând clopotele în Duminica Paștelui, oamenii vor fi feriți de foc, grindină, trăsnet, ruperi de nori și alte calamități naturale, iar varza nu va fi mâncată de omizi. Pentru protecție suplimentară, se trăgeau clopotele și se bătea toaca trei zile, până marți seară, cu pauze doar în timpul vecerniei. Se mai credea că, trăgând clopotele, inul și cânepa vor crește mari.

Pentru a scăpa de puricii din casă, în Duminica Paștelui, unele gospodine tăiau un cocoș negru, iar cuțitul mânjit de sânge îl înfigeau după ușă, cu gândul că puricii se vor strânge la cuțit.

Se spunea despre copiii născuți duminică sau într-o zi de praznic mare, cum ar fi Crăciunul sau Paștele, că sunt considerați norocoși, că vor ajunge în viață oameni însemnați și că îi iubește Dumnezeu. Se crede chiar că acești copii născuți duminica pot să vadă spiritele și să le ceară câte ceva.

* Praznicele uitate ale copiilor în ziua de Paște

Pentru copiii morți nebotezați, părinții făceau praznic în Duminica Paștelui, la care invitau 40 de copii de aceeași vârstă (2-3 ani) și, pe iarbă verde, le ofereau 40 de căni cu apă curată, 40 de colăcei și câte o lumânare aprinsă. Se mai făceau 40 de ”capete” din grâu curat, din care 35 erau date de pomană la 35 de copii, iar 5 se aruncau pe o apă curgătoare, pentru ca sufletul celor nebotezați să apară în Rai, tot așa cum izvorăște apa din izvor. Prin unele sate, se mai făceau și trei parastase și trei prescuri mari, care erau duse la biserică drept jertfă pentru copiii născuți morți, care, cu vremea, se duc și ei în Rai.

* Hramuri ”Învierea Domnului”

Mănăstirea Sucevița

În Bucovina, la Mănăstirea Sucevița, ziua Sfintelor Paști este hramul bisericii din piatră, ce străjuiește incinta până în zilele noastre. Atestată în 1586, zidirea bisericii închinate Învierii Domnului a început în 1583, fiind ctitoria familiei Movileștilor: Ieremia Movilă – domn al Moldovei, Simion Movilă – domn al Țării Românești și Gheorghe Movilă – episcop de Rădăuți, ales mitropolit al Moldovei la scurt timp după ridicarea mănăstirii.

Legenda locului amintește de o femeie de prin satele apropiate Suceviței, care s-a oferit să ajute la ridicarea mănăstirii. Cu carul său tras de boi, a cărat piatra necesară construcției. A făcut această corvoadă timp de 30 de ani, fără întrerupere. Nu se mai cunoaște motivul pentru care femeia îşi impusese o sarcină atât de aspră, ci a rămas în tradiția locului doar dorinţa femeii de a fi înmormântată în biserică. Această cinstire nu i-a fost acordată, însă, pentru ca amintirea ei şi evlavia jertfei să nu se şteargă, i s-a pus pe turnul clopotniţei chipul cioplit în piatră. Figură cu trăsături aspre, sumare, poate fi văzută şi în zilele noastre deasupra unuia dintre masivele contraforturi.

Ierusalim – Biserica Învierii sau Biserica Sfântului Mormânt

Biserica Sfântului Mormânt este numită de creștinii ortodocși Biserica Învierii, pentru că nu moartea, ci Învierea Domnului este temelia, cununa, biruința creștinilor. Este o construcție măreață, din secolul al XI-lea, înălțată de cruciați pe locul altei biserici vechi, zidită de Sfânta Elena în secolul IV d.H. Cuvuclionul (mormânt) are un caracter interconfesional şi acolo slujesc zilnic, după un program stabilit, mai întâi ortodocşii, apoi armenii, copţii şi catolicii.

Ieşind din interiorul Sfântului Mormânt, spre răsărit, ajungem în faţa unei biserici mari, numită Biserica Învierii, aflată în centrul întregului complex bisericesc şi aparţinând în exclusivitate creștinilor ortodocşi. Aceasta este catedrala propriu-zisă a Sfântului Mormânt. Aici se săvârşesc slujbele zilnice, la care, de obicei, participă un mare sobor de preoţi şi arhierei. În mijlocul bisericii, este aşezat un sfeşnic special, care, după Sfintele Scripturi, marchează centrul geografic şi spiritual al pământului. Biserica este foarte mare şi impresionează prin stilul arhitectonic de tip romanic şi prin atmosfera interioară tipic ortodoxă. Sub aceeași rotondă imensă a Sfântului Mormânt, se află şi alte altare creştine, începând din sud cu altarul armenilor, spre apus altarul copţilor, iar spre nord capela catolicilor.

Altarul din nord este cunoscut şi sub numele de Capela Sfintei Maria Magdalena, pentru că aici este locul în care Iisus s-a arătat iarăși Mariei Magdalena, care stătea afară lângă mormânt şi plângea.

În seara Învierii, Patriarhul îngenunchează în fața lespezii Sfântului Mormânt, iar preotul musulman rămâne în Capela Îngerului și supraveghează. Se sting toate lumânările, candelele, luminile. Emoția miracolului îi cuprinde pe toti. Arabii fac mereu semne de implorare a Sfintei Lumini. Se zice că, dacă nu vin arabii să se roage, întârzie venirea Sfintei Lumini. După 15-20 de minute de rugăciune fierbinte, lumea din biserică observă o lumină puternică, ca o scânteie luminoasă de fulger, coborând în zigzag prin cupola mare a Bisericii. Scânteia dumnezeiască coboară deasupra Capelei Sfântului Mormânt, ca un glob de lumină ce se sfărâmă în mici bucăți. Ajunge la lespedea Mormântului și aprinde vata presărată deasupra. Deja vata și lespedea se încarcă de o rouă divină, în timpul rugăciunii. Lumina a venit!

Hristos a Înviat!

* Martiri creștini în Sărbătoarea Învierii Domnului. Dumnezeu să-i ierte!

† 2019

Exploziile care au avut loc în ziua de Paşte la trei biserici din Sri Lanka şi trei hoteluri de lux au ucis 138 de persoane şi au rănit peste 400, după cum au declarat mai mulţi oficiali medicali şi ofiţeri de poliţie pentru Reuters. Într-o singură biserică, biserica Sf. Sebastian din Katuwapitiya, la nord de Colombo, mai mult de 50 de persoane au fost ucise, a declarat un oficial al poliţiei. (sursa: www.newsweek.ro)

† 2018

În urma atacului, petrecut vineri, 2 noiembrie 2018, șapte creştini de rit copt au fost ucişi în provincia Minya. Victimele erau pelerini şi călătoreau cu un autobuz, asemenea celor 28 de pelerini ucişi în mai 2017. Creștinii de rit copt sunt comunitatea cea mai veche şi mai bine reprezentată din Orientul Mijlociu, în Egipt fiind în proporție de circa 10% din populație. (sursa: www.vaticannews.va)

† 2016

Atentat împotriva creștinilor, chiar în ziua de Paște: 70 de morți, 300 de răniți, majoritatea femei și copii. Cel puțin 70 de persoane au murit și peste 300 au fost rănite, duminică seara, într-un atentat cu bombă în apropierea unui parc public din Lahore, oraș din estul Pakistanului. ”Creștinii care sărbătoreau astăzi Paștele au fost ținta noastră principală”, a declarat Ehsanullah Ehsan, un purtător de cuvânt al grupării teroriste, citat de NBC. (sursa: www.ziare.com)

† 2015

Kenyenii au sărbătorit Paştele în doliu. Deoarece, cu 4 zile mai devreme, avusese loc cel mai grav atentat împotriva creștinilor din ultimii 16 ani. Un grup de teroriști înarmați, care purtau veste cu explozivi, au dat buzna în campusul universitar Garissa. I-au ucis pe paznici, apoi au intrat în căminele studențești. Atacatorii i-au ales pe creștini şi i-au ucis rând pe rând. Teroriștii au lăsat în urmă săli pline cu cadavre. Au omorât 148 de oameni şi au rănit alţi 80. (sursa: www.stiri.tvr.ro)