Cine e parte a sistemului (birocratic) care, cu fire văzute și nevăzute, conduce România, de la cel mai înalt nivel până la cel mai de jos, are toate șansele să treacă peste toate obstacolele care i-ar putea apărea în cale. Chiar și când încalcă legea, parcă făcută să fie respectată doar de proști. Sau mai ales atunci. Cine încearcă să pătrundă în sistem, să-și depășească în vreun fel condiția, criticându-i pe cei deja bine înșurubați, de regulă are surpriza să constate că prețul care i se pune e echivalentul unei măsele stricate și că, în 99% din situații, nu primește plombă, ci i se face extragere pe viu, fără anestezic.
În sensul acesta, lucrurile se văd foarte în Neamț, ca și în restul țării. Primari dovediți incompatibili conduc în continuare comunele, pe post de consilieri ai interimarilor, iar toată lumea consideră asta normal. Alții incompatibili devin consilieri și se ocupă de investiții de miliarde, fără nicio responsabilitate, în afară de a direcționa comisioanele. Foști condamnați definitiv, pentru furt, mită, înșelăciune, sunt promovați pe funcții de director, funcționari publici, totul într-o evidentă bătaie de joc. Iar orice întrebare adresată pe tema asta primește ca răspuns termeni juridici cum că legea a fost respectată. Și, cu LEGEA lor în mână, interpretată dimineața altfel decât seara, în funcție de interese, unii sunt protejați și promovați, alții sunt distruși fără nicio remușcare.
* Alba-neagra cu Agenția Națională de Integritate
Este de notorietate cum un consilier județean, care nu a mai vrut să ”lupte” administrativ alături de PSD, a fost expulzat din această postură în câteva zile, pe baza unei anonime. Atunci, Daniela Soroceanu, prin ordin de prefect, i-a încetat mandatul lui Laurențiu Dulamă, fără să aibă vreo decizie de la Agenția Națională de Integritate, ci doar urmare a unei hârtii primite de la secretarul județului, care, la rândul ei, pleca de la o anonimă. Dulamă a contestat și, în primă instanță, în Neamț, a câștigat, pentru că Instituția Prefectului nu avea competență să emită un asemenea ordin! Toată lumea știa asta, inclusiv cei care au emis ordinul. Evident, abuzul va fi trecut cu vederea, fiindcă a fost făcut de oameni din sistem, pentru alți oameni din sistem. Iar cel abuzat, și el din sistem, se va mulțumi cu banii și o eventuală reîncadrare, nu se va plânge mai departe decât dacă tot sistemul i-o va cere.
Totuși, când există o decizie clară a Agenției Naționale de Integritate, trecută prin două instanțe și rămasă definitivă, aceleași instituții interpretează altfel lucrurile. Cu totul altfel. Poate pentru că, de data asta, e vorba de Cristina Păvăluță, șefa DGASPC Neamț.
În martie 2019, Înalta Curte a dat decizia finală, marcând în dreptul Cristinei Păvăluță verdict de incompatibilitate. De atunci până acum nu s-a întâmplat nimic. Cu sentință finală de incompatibilitate, Cristina Păvăluță conduce DGASPC Neamț, semnează hârtii, are grijă de buget, de angajări, etc. O asociație a cerut Instituției Prefectului Neamț să se pronunțe cu celeritate pe această speță, la fel ca în cazul Dulamă. Desigur, cu multă responsabilitate în respectarea legilor, Prefectura a aruncat pisica în curtea Consiliului Județean, în subordinea căruia se află DGASPC. Răspunsul întocmit de secretarul județului este antologic.
În el se precizează, în primul rând, că, pe incompatibilități și conflicte de interese, nu se poate pronunța decât Agenția Națională de Integritate (adresa a fost transmisă, oare, și către Prefectura Neamț, spre știință?! – n.red.), lucru pe care îl știe toată lumea. În al doilea rând, se precizează că, ”până în acest moment, Agenția Națională de Integritate, instituția căreia îi revine sarcina legală de a verifica respectarea prevederilor legii privind incompatibilitățile și conflictele de interese, precum și de a comunica rapoartele de evaluare în vederea aplicării unei sancțiuni, nu ne-a comunicat acest raport referitor la situația doamnei Cristina Păvăluță, director general al Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Neamț și nicio copie a sentineți ÎCCJ cu mențiunea «definitivă», document fără de care nu poate fi fundamentat un act administrativ care ar urma să aibă ca efect aplicarea de sancțiuni legale”.
Este interesant dublul standard care se aplică în asemenea cazuri, mai ales că decizia e cunoscută de toată lumea, iar o instituție responsabilă, care are grijă de banul public și de calitatea celor care conduc instituții publice aflate în subordine, ar fi putut cere de la Înalta Curte o copie după sentință. Că nu era greu și nici ilegal.
Oare ce s-ar fi întâmplat dacă, în locul Cristinei Păvăluță, ar fi fost, bunăoară, Adrian Alui Gheorghe, personaj neagreat de Consiliul Județean și, pe cale de consecință și ierarhie, nici de Prefectură?
* Dan Vasile Constantin, compatibil, în sfârșit, cu o funcție
În aceeași adresă, transmisă către Asociația Avertizorilor Publici, se vorbește și despre situația lui Dan Vasile Constantin, declarat și el incompatibil de ANI. Chiar de mai multe ori. Prefectura a fost solicitată să se pronunțe cu precizări asupra faptului că, după ce a fost declarat incompatibil pentru o tranzacție între două societăți ai căror acționari erau Municipiul Piatra Neamț și Județul Neamț, Dan Constantin ocupă un loc în Adunarea Generală a Acționarilor de la Troleibuzul SA. Altfel spus, un om care a încălcat legea – o spun instanțele – poate face parte din structura de conducere și control a unei societăți județene, unde, chipurile, reprezintă interesele acționarului.
Făcând trimitere la aceeași lege, secretarul județului spune că ”persoana eliberată sau destituită din funcție (…) sau față de care s-a constatat existența conflictului de interese ori starea de incompatibilitate este decăzută din dreptul de a mai exercita o funcție sau o demnitate publică ce face obiectul prevederilor prezentei legi, cu excepția celor electorale, pe o perioadă de 3 ani de la data eliberării, destituirii din funcția ori demnitatea publică respectivă sau a încetării de drept a mandatului”. Și că ”legea nu reglememntează nicio interdicție cu privire la ocuparea funcțiilor la care faceți referire” (membru AGA la Troleibuzul SA sau în diverse comisii la Spitalul Județean Neamț – n.red.). Punct.
O explicație se impune de la sine: Dan Constantin nu mai putea fi membru AGA din postura de consilier județean, pentru că a încălcat legea, dar poate fi membru AGA din postura de consilier al președintelui CJ Neamț, pentru că LEGEA nu interzice acest lucru. Astfel, așa cum durata unui minut depinde de care parte a ușii de la baie de afli, și în cazul lui Dan Constantin aplicarea legii depinde de ce fel de consilier e.
* Avertizorul Jănel Iosub – vinovatul de serviciu la Locativ Serv
După exemplele oamenilor din sistem, firesc, vine și unul din afara lui. Este vorba de cineva care a încercat să-și facă loc. Jănel Iosub a fost numit director/ manager general la o societate a municipiului Piatra Neamț pe vremea când PSD avea majoritate împreună cu ALDE și PMP-ul lui Laurențiu Dulamă și Bogdan Gavrilescu la municipiu. Numirea a fost una politică și, când s-au schimbat majoritățile, demiterea la fel.
După ce n-a mai fost director, Jănel Iosub s-a văzut ținta unei acțiuni de pedepsire, doar pentru că a avut ideea de a porni o revoluție într-o firmă anchilozată prin chiar obiectul său de activitate. În prezent, Locativ Serv cere, prin instanță, ca Jănel Iosub să plătească 54.960 lei, contravaloarea unor prejudicii care ar fi fost produse prin executarea defectoasă a contractului de mandat. Sunt trecute, de-a valma, o serie de fapte care ar fi prejudiciat societatea. Punctul de pornire al plângerii este un control al Curții de Conturi, care a găsit toate belelele pe perioada mandatului lui Iosub, cu precizarea că, în rest, totul ar fi fost mai mult decât legal.
Pentru a da un singur exemplu: din suma amintită, 14.976 lei ar urma să-i fie reținuți, pentru că a făcut lucrări de modernizare a unui sediu din Mall Forum Center, la un alt etaj decât locul unde își desfășoară activitatea. Cu aprobarea celor din AGA, adică Adrian Niță, Claudia Moroiu și Cătălin Misăilă. Anterior, Locativ Serv s-a îndreptat împotriva agamanilor care ar fi aprobat respectivele modernizări, în numele acționarului majoritar, adică Municipiul Piatra Neamț. În primă instanță, acțiunea a fost respinsă și nu pare să fi făcut cineva recurs. Pe cale de consecință, dacă membrii AGA n-au fost vinovați că au aprobat o modernizare, de ce ar trebui să plătească directorul care a executat lucrările pentru că avea aprobarea AGA?
Foarte probabil, răspunsul la această întrebare are legătură cu pozițiile publice pe care le-a avut Jănel Iosub atât în privința celor de la PNL, cât și a celor de la PSD, mai târziu, după ce și-a pierdut funcția.
Valentin BĂLĂNESCU
