Dezastrul economic în Neamț – efortul conjugat al politicienilor și al statului român

N-am făcut o statistică a numărului de persoane care vor beneficia de pensii speciale în Neamț, pe care, evident, unii le merită. N-am numărat exact câți demnitari a dat Neamțul țării din 1989 până astăzi, parlamentari, președinți de consilii județene, primari, amploaiați prin ministere sau pe funcții de răspundere. Știm, însă, că, de multe ori, au avut pe mână bugete imense, au avut posibilitatea de a influența decizii și în județ nu s-a întâmplat mare lucru. Ei circulă în automobile de lux, unii au averi incomensurabile chiar și pentru angajații ANAF, se tratează numai în străinătate și privesc cu multă jale la ”ăștia” care votează, care muncesc dacă mai au pe unde și care se încăpățânează să nu dispară.

Județul Neamț, parte a regiunii de dezvoltare nord-est, cea mai săracă din Uniunea Europeană, nu se poate lăuda cu multe lucruri în prezent. Nu beneficiază de niciun kilometru de autostradă, nu are porțiuni cu căi ferate modernizate, ba dimpotrivă, nu are mari investiții industriale. Deși ocupă locul 15 pe țară, ca număr de locuitori, este printre județele fruntașe la capitolul ”stranieri”, chiar dacă ne raportăm doar la date oficiale.

Platforma chimică de la Săvinești a rămas doar cu exemplul pozitiv al Rifil și, mai nou, al celor de la Köber. Mecanica Ceahlău respiră, dar tot ce era prin jur a sucombat. La Roman, vechi întreprinderi au dispărut și, odată cu ele, locuri de muncă.

Drama noastră este că orice statistică, raportată la trecutul mai îndepărtat sau mai apropiat, nu pare să avantajeze starea actuală, în ciuda discursurilor sforăitoare ale oficialilor, din orice partid ar fi ei.

În 1989, Neamț părea un județ ”în plină dezvoltare”

Date oficiale din Anuarul Statistic al României din 1990 ne arată că, în 1989, județul Neamț avea cei mai importanți indicatori comparabili cu județe care se află acum cu mult în fața sa. Exemple:

• Județul Neamț reprezenta 2,1% din industria totală a României.

În industria chimică, ponderea județului era de 5,4%, în materiale de construcție era 3,6%, în exploatarea și prelucrarea lemnului 4,6% iar celuloză și hârtie 6,1%.

În ce privește contribuția la totalul industriei naționale, județul Neamț depășea, printre altele, Arad (!!!) care avea 1,8%, Suceava 1,8%, Gorj 2%, Alba 1,7%. În regiunea nord-est, Bacău avea o contribuție de 4% și Iași de 2,7% la același indicativ.

• În Neamț, operau 41 de întreprinderi industriale, din totalul de 2.102 la nivel național. Numărul de salariați în industria din Neamț: 89.445.

La nivel național, în industrie lucrau 3.690.211 oameni. Județul Iași avea 52 de întreprinderi, Bacău 48, Botoșani 37, Vaslui 38, Suceava 49, Alba 50, Brașov 73.

• Producția marfă industrială în Neamț în 1989 a fost de 26.318,9 milioane lei, raportată la prețurile de la acea vreme.

Campion în regiunea nord-est la acest capitol era Bacău cu 50.910,4 milioane lei. Iași avea o producție marfă industrială de 34.319,7 mil., Alba 21.414,3 mil., Brașov 55.947,6 milioane.

• Suprafața agricolă cultivată totală era de 178.228 hectare, din care 33.042 erau gospodării ale populației.

Din regiunea de nord-est, campion la acest capitol era Botoșani, cu 315.890 de hectare. Brașovul avea doar 126.888 hectare, Alba 132.424 hectare, Vrancea 157.511 hectare.

Anuarul statistic al României din 1990, elaborat de Comisia Națională pentru Statistică, arată că, la 1 iulie 1989, populația României era de 23.151.564 locuitori, din care județul Neamț avea 580.237 locuitori (2,5% din populația țării).

În total, județele care formează în prezent regiunea de dezvoltare nord-est aveau 3.755.847 locuitori (16,22% din populația țării). Putem observa că, din 1989 până în prezent, cele șase județe au pierdut aproximativ 200.000 de locuitori, dar ponderea în populația totală a țării a crescut la 17,85%.

Conform anuarului statistic al județului Neamț 2018, pe baza recensămintelor efectuate, în 1992 erau 578.420 locuitori. În 2011, populația a ajuns la 470.766, pierzând peste 100.000 de locuitori în 10 ani. Același document arată că scăderea a continuat, în 2017 fiind, oficial, 449.399 locuitori în Neamț.

Scurtă privire la zi

Din punct de vedere economic, regiunea nord-est se confruntă cu mari dificultăți. Un raport al Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză, intitulat ”Proiecția principalilor indicatori economico-sociali în profil teritorial până în 2023”, arată că această regiune are cel mai mic PIB pe cap de locuitor dintre toate regiunile țării. În 2019, PIB-ul pe cap de locuitor aici a fost de 7.081 de euro, față de 11.333 la nivel național. Diferența față de cea de a doua cea mai slabă regiune a României, sud-vest Oltenia, cu o valoare de 8.487 de euro/cap de locuitor, este și ea semnificativă. Asta fără să luăm în considerare că, în regiunea București-Ilfov, avem o valoare de 23.408 euro/cap de locuitor. Faptul că regiunea nord-est este săracă și într-un decalaj economic semnificativ față de restul țării nu este o noutate. Îngrijorătoare sunt prognozele acestui raport.

Cu toate că PIB-ul pe cap de locuitor ar ajunge la 9.880 euro în 2023, această creștere, de 39.52%, ar lăsa regiunea tot pe ultimul loc în țară, crescând chiar decalajul față de valoarea națională, care ar ajunge la 15.483 euro/cap de locuitor. De asemenea, regiunea nordest este una dintre cele mai puțin performante la nivel european. Un document cu date din 2017, de pe site-ul Comisiei Europene, prezintă regiunea nord-est a României ca fiind a cincea cea mai puțin performantă din UE, cu doar 35% din media produsului intern brut pe cap de locuitor din Uniune.

Situația județului Neamț nu este nici ea prea îmbucurătoare. 6.951 de euro/pe cap de locuitor pentru Neamț, mai mic decât valoarea la nivel de regiune. Doar șase județe din țară au valori mai mici: Botoșani, Suceava, Vaslui, Teleorman, Mehedinți și Olt.

Același raport a prezentat, însă, și un element pozitiv, care nu trebuie ignorat. Din toate județele țării, în 2019, Neamț a avut cea mai mare creștere procentuală a produsului intern brut față de anul precedent. Întreaga regiune nord-est a avut un an 2019 pozitiv. Creșterea economică a regiunii, de 5,3% față de anul anterior, o plasează pe primul loc la nivel național, la egalitate cu regiunea nord-vest, unde Cluj performează. Bacău ocupă locul al II-lea la creștere economică procentuală, cu 6,6%, în spatele Neamțului. Evident, important este să judecăm această cifră raportat la punctul de plecare, dar este, totuși, o veste bună.

Datele din 2018 arată foarte bine situația economică dificilă a regiunii nord-est, dacă privim la clasamentul pe județe, la capitolul PIB/cap de locuitor. Neamț, alături de Suceava, Botoșani și Vaslui, ocupă ultimele locuri în clasamentul național.

Sursa: analizeeconomice.ro

Media națională, de 10.486 euro/cap de locuitor, nu este atinsă de niciun județ din nord-est, cel mai apropiat fiind Iași, cu 7.833.

Nici dacă privim Produsul Intern Brut, suma tuturor mărfurilor și serviciilor destinate consumului produse în interiorul țării, situația nu stă cu mult mai bine. PIB-ul României pe 2019 a fost de 1.040.785 milioane lei. Contribuția regiunii nord-est? 107.116 milioane lei, adică 10,29% din total. Raportând aceste valori la populație, vedem că 17,8% din populația țării produce doar 10,29% din totalul producției într-un an. PIB-ul Neamțului este de 14.513 milioane lei, însemnând 1,39% din PIB-ul României.

Privind din perspectivă istorică, povestea regiunii nord-est și a județului Neamț devine mai clară. Același site – analizeeconomice.ro – preia datele oferite de INS și prezintă o statistică privind contribuția fiecărui la PIB-ul național. În 1985, județul Neamț avea 2,3% contribuție la PIB-ul României, apoi a rămas relativ constantă până în 1995, când a ajuns la 2,2%, scăzând apoi vertiginos, pentru a ajunge la doar 1,3% în 2018. Situația este oarecum similară pentru toate județele din regiunea de dezvoltare nord-est. Bacău avea 3% în 1995 și a ajuns la 2,1% în 2018, Suceava a scăzut de la 2,4% în 1995 la 1,8% în 2018.

Per total, regiunea contribuia la PIB-ul României cu 13,6%. În 2005, această contribuție a scăzut la 11,2%. În 2018, doar 10,1% din PIB-ul României era realizat de cele șase județe ale regiunii de dezvoltare nord-est. În fapt, pentru toate aceste județe, se observă o tendință descrescătoare, manifestată mai puțin la Iași, unde există un nivel mai ridicat de dezvoltare, comparativ cu județele vecine.

În Moldova, de 30 de ani nu se poate

Cum a ajuns să fie cea mai săracă regiune a țării? Cu siguranță, putem vorbi despre o multitudine de factori, dar primul care trebuie luat în considerare este lipsa marilor proiecte de infrastructură după 1990.

Deja se știe că România bate recorduri negative în privința timpului și costului necesar pentru realizarea unui kilometru de autostradă, dar în Moldova situația este chiar hilară. Singurii kilometri de autostradă sunt cei de la centura Bacăului, lucrare începută în 2019, înainte de o campanie electorală. În rest, este multă vorbărie în legătură cu  Autostrada Unirii, Iași-Târgu Mureș. Ce știm cu siguranță? Că, din protestul civic în legătură cu ea, a răsărit o inițiativă politică și că ministrul Fondurilor Europene, Ioan Marcel Boloș, recunoaște: ”La această dată, finanțarea autostrăzii Unirii în cadrul POIM nu este posibilă, în condițiile legislației actuale, iar finanțarea în cadrul următoarei perioade de programare depinde de modificarea legislației, de rezultatul studiului de fezabilitate și de alocarea financiară disponibilă”.

Procedura de construcție prin parteneriat public-privat a tronsonului Târgu Neamț-Iași din Autostrada Unirii a fost anulată marți, 28 ianuarie. Propunerea, venită din partea ministrului Transporturilor, Lucian Bode, a fost ca revizuirea studiului de fezabilitate pentru acest tronson să fie finanțată din fonduri europene. Pentru cei care se arată optimiști privind realizarea acestei autostrăzi într-un termen relativ scurt, același oficial a avut o declarație care ar trebui să îi trezească la realitate: ”În 2021, vom avea o documentație cap-coadă revizuită și în acel moment vom putea discuta despre variante de finanțare. Noi nu știm acum cât costă. Când vom ști cât costă, vom putea vorbi cu Comisia Europeană și cu instituțiile financiare despre finanțarea proiectului”. Cu alte cuvinte: mai e mult până departe, cam de aici și până acolo.

Pentru Autostrada Unirii nu sunt încă bani și, oricum, aparent, nu știm de câți avem nevoie. Conform Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere, ar putea exista finanțare europeană pentru Giurgiu-București-Buzău-Bacău-Iași, care ar lega Moldova de Muntenia. Despre acest așa numit Coridor de Transport Pan European nr. IX, site-ul companiei spune că ar prelua ”traficul din cea mai mare parte a regiunii Moldova” și ar asigura ”cale directă de ieșire spre Republica Moldova și Federația Rusă”. Dar despre această opțiune pentru o autostradă nu există discuții, controverse, dispute politice. Nimeni nu vorbește despre asta.

Autostrăzile reprezintă adevărate investiții care aduc dezvoltare în zonele unde sunt construite, aduc investitori, diversitate și, în general, ușurează viața oamenilor.

Pentru județul Neamț, această facilitate și oportunitate de dezvoltare este, în acest moment, încremenită în proiect și ținută în viață doar de discursuri politicianiste.

Problema este că nici infrastructura de cale ferată nu este cu mult mai performantă pentru a oferi alternative. O scurtă consultare a site-ului CFR Călători ne spune că, pentru a ajunge de la Piatra Neamț la București cu trenul, avem nevoie de peste 6 ore. Pentru 362 de kilometri. Dacă nu sunt întârzieri… Investiții? Nu prea. Un proiect de reabilitare poduri, podețe și tuneluri de cale ferată la Sucursala Regională de Căi Ferate Iași – 8,1 milioane lei, cu lucrări de reparații pe tronsonul Pașcani-Iași.

În aceste condiții, al decalajului existent între regiunea nord-est și restul țării, lipsa investițiilor nu face decât să înrăutățească lucrurile, să amplifice discrepanțele, cu efectele vizibile și acum: exodul populației, sărăcia, subdezvoltare etc.

Studiu de caz: Neamț pe ultimul loc

Situația proiectelor finanțate prin POR 2014-2020 poate fi instructivă și relevantă pentru a demonstra implicarea reală a autorităților, dar și competențele în accesarea de programe. Pentru Neamț, situația nu este deloc roz, e pe ultimul loc în regiune, chiar și în urma Vasluiului, în condițiile în care logistică și sprijin la Agenția de Dezvoltare Nord-Est, cu sediul la Piatra Neamț, există cu prisosință.

La numărul proiectelor, Neamțul stă destul de bine, fiind devansat de Suceava, Bacău și Iași, dar depășind Botoșani și Vaslui. La valoarea totală a proiectelor, se află pe ultimul loc din regiune, cu 102.223,98 mii euro. Este aproape jumătate din ce a reușit să atragă județul Iași, cu 202.154,82 mii euro. Poate că această comparație este un pic incorectă, având în vedere puterea financiară superioară a acestui județ, dar faptul că suntem sub Vaslui la capitolul valoare totală a proiectelor finanțate ar trebui să tragă niște semnale de alarmă.

Cel mai scump proiect din lista pentru județul Neamț este cel de reabilitare și modernizare a axei de transport Piatra Neamț-Mărgineni-Făurei-Horia-Ion Creangă-Icușești-limita județului Bacău, cu o valoare totală de 30,306.09 mii euro, aproape o treime din total. Acest proiect, despre care se discută deja de ani buni, cu încercări nereușite de implementare, se estimează că va fi terminat în martie 2022.

Concluzia vine de la sine: la Consiliul Județean Neamț, pe această axă, rezultatele sunt mult sub așteptări, ca să nu vorbim despre necesități. Discursul triumfalist, care vorbește despre cele mai mari investiții din ultimii ani, nu se poate aplica și în acest caz, unde banii vin pe bază de proiecte, nu pe algoritmi și pile de partid.

Vlad Bălănescu