ACTUALIZARE: Curtea Constituţională a decis că OUG 21/2004, prin care se doreşte reglementarea stării de alertă, este constituţională. CCR a stabilit însă şi faptul că restricţiile care vizează drepturi şi libertăţi fundamentale trebuie impuse doar prin lege votată în Parlamentul României. Comunicatul CCR:
curtea constitutionala 13 mai***********
ŞTIRE INIŢIALĂ: Curtea Constituţională a României (CCR) dezbate astăzi, 13 mai, sesizarea Avocatului Poporului, care vizează ordonanţa de urgenţă 21/15 aprilie 2004, prin care Guvernul îşi propune să reglementeze starea de alertă. Aceasta este forma juridică pe care autorităţile vor să o folosească după data de 15 mai, când se încheie starea de urgenţă, pentru a putea impune o serie de restricţii, în ceea ce este denumită generic “lupta cu pandemia COVID-19”.
În sesizarea adresată CCR, Avocatul Poporului consideră că definirea stării de alertă este “defectuoasă”, deoarece ordonanţa nu prevede “un termen pentru care se poate dispune starea de alertă”, aşa cum este cazul stării de urgenţă, de pildă, care se instituie pe 30 de zile. “În lipsa prevederii unui termen pentru care se poate dispune starea de alertă, ba mai mult, reglementarea posibilității extinderii acestuia prin act administrativ, se ajunge în ipoteza în care restrângerea temporară a exercitării unor drepturi și libertăți fundamentale capătă caracterul unei îngrădiri permanente aducând astfel atingere însuși dreptului, ceea ce este contrar art. 53 alin. (2) din Constituție”, precizează Avocatul Poporului în sesizare. Motivarea integrală a sesizării, aşa cum a fost publicată pe site-ul AP:
OUG 21/15 aprilie 2004 a fost aprobată în perioada în care premier era Adrian Năstase şi survenea seriei de atentate teroriste din Spania, din martie 2004. Prin intermediul acesteia se înfiinţa Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă, care presupunea şi existenţa unei funcţii de vicepremier pentru securitate naţională, în calitate de preşedinte. (M. CONSTANTINESCU)
