Natalia Rotaru este, din anul 2016, angajată a Primăriei Vânători-Neamţ şi gestionează, în prezent, Adminstrarea Domeniului Public și Privat al comunei. Însă, puţini ştiu că ea s-a mutat cu familia din Republica Moldova, după ce deţinuse funcția de Șef al Oficiului teritorial Ungheni al Cancelariei de Stat-reprezenant al Guvernului în teritoriu, cu raza de acoperire în raioanele Ungheni, Nisporeni și Călăraşi, asemeni funcției de Prefect în România.
„Am candidat la funcția de primar al orașului Ungheni”
Natalia Rotaru, fata lui Ioachim și a Tamarei, născută înt-o zi de brumar în anul 1977, într-o localitate foarte mică din raionul Ungheni, Republica Moldova, unde la acel moment părinții ei lucrau în calitate de profesori de sport și respectiv limba română (pe atunci moldovenească) la școala din sat, stabilită cu traiul pe meleagurile vânătorene din anul 2015, căsătorită și de 17 ani împreună cu soțul cresc o fetiță pe nume Alexandra.
Are în palmares absolvirea facultății de limbi străine, specializarea limba engleză și franceză, facultatea de drept, specializarea drept penal și master în științe politice specializarea administrare publică.
“Acest fapt mi-a permis să am o carieră de succes acolo de unde vin – oraș Ungheni, Republica Moldova. Am început activitatea profesională în calitate de specialist în cadrul Agenției locale pentru privatizare, apoi au urmat 5 ani de activitate în calitate de jurisconsult în cadrul Societății pe Actiuni Rețele electrice de Distribuție-Nord și din 2009 până în 2015 am deținut funcția de Șef al Oficiului teritorial Ungheni al Cancelariei de Stat-reprezentant al Guvernului în teritoriu, cu raza de acoperire raioanele Ungheni, 
Nisporeni și Călăraşi, asemeni funcției de Prefect în România, având atribuții de coordonarea activității serviciilor desconcentrate și controlul de legalitate a actelor emise și adoptate de autoritățile publice locale. Numirea în această funcție a fost un salt în carieră, peste așteptările mele. Acest fapt s-a datorat implicării mele politice, fiind un membru activ al unui partid politic și dorind să contribui la schimbarea stării lucrurilor spre bine în țară. În urma alegerilor din 2009 din Republica Moldova, partidul din care făceam parte a devenit membru al unei coaliții de guvernare, drept consecință am fost promovată în acestă funcție. Au fost 6 ani productivi: ședinte, planificări, monitorizări, raportări, controale, deplasări în interiorul țării, cât și peste hotare, etc., reușind în această perioadă de timp să mă impun la nivel local prin competență, profesionalism și intregritate. În anul 2011 am îndrăznit și am candidat la funcția de primar al orașului Ungheni (cu o populație de circa 38 mii de locuitori). Deși nu am obținut rezultatul scontat, acest fapt nu m-a întristat, am considerat acest exercițiu ca un pas în formarea și afirmarea mea profesională (din 8 candidați să obţii un rezultat de mijloc, tot e bine). Însă recunosc că toate acestea nu ar fi avut sorți de izbândă fără suportul familiei care m-a susținut în activitatea mea. Însă tot familia a avut de suferit din cauza dezechilibrului între familie și cariera mea profesională, cea din urmă având mai mare greutate pentru acel moment”, ne spune Natalia Rotaru.
„Nu este uşor să deţii funcţia de prefect în Republica Moldova”
“Nu este ușor să deții o asemenea funcție în Republica Moldova. Sunt o multitudine de impedimente, care nu permit exercitarea atribuțiilor de Reprezentant al Guvernului în teritoriu, conform așteptărilor acestui statut. Un exemplu ar fi imperfecțiunea cadrului legal. Instituția nu este o entitate cu personalitate juridică, fiind un oficiu teritorial al Cancelariei de Stat, este incertă situația privind legalitatea dispozițiilor emise de către șeful oficiului. Dacă controlul de legalitate a actelor emise și adoptate de autoritățile publice locale este o atribuție foarte clară, cu prevederi și operațiuni exprese, atunci, în ceea ce privește coordonarea și monitorizarea activității serviciilor publice deconcentrate există o obscuritate normativă, fapt ce oferă posibilitatea serviciilor deconcentrate de a nu ține cont de această atribuție a oficiului. La toate acestea se mai adaugă și numărul mic de angajați (în total 8, inclusiv șoferul, raportat la 84 de UAT de nivel I (orașe, comune, sate), 3 UAT-uri de nivelul 2 (raioane) și aproximativ 25 de SPD în fiecare raion). Între ușor și greu eu aleg varianta de mijloc -acceptabil, întrucât acest domeniu, neexplorabil pentru mine, era de mare interes, iar pe măsură ce lucrurile avansau a apărut și satisfacția profesională. Îmi amintesc prima ședință de lucru cu toți primarii și șefii SPD, cu mari emoții, temere de vorbit în public, temere de a fi ironizată, însă reușita acesteia mi-a dat convingerea că voi izbuti în această funcție”, ne spune Natalia Rotaru.
Natalia vorbeşte bine limba rusă, dar mereu a insistat din funcţia de prefect ca institutional să se vorbească doar în limba română: “Da, cunosc limba rusă. O foloseam când primeam în audiență vorbitori de limba rusă și uneori în cazul în care auditoriu era format preponderent de aceștia, situație specifică campaniei electorale în care am fost antrenată. Însă în discuții cu funcționarii, vorbitori de limba rusă, din diverse administrații preferam limba română, din dorința de a arăta superioritatea limbii române pe teritoriul Republicii Moldova, ei fiind obligați prin lege s-o cunoască. În Ungheni nu sunt mulţi ruşi, deci nu au influenţă. Doar că refuză să vorbească în română. Dar dacă se insistă renunţă şi ei la orgoliul lor de ruşi şi cedează”.
„Vânători-Neamț este demn de a primi titlu de ACASĂ”
De ce Vânători-Neamţ? La această întrebare Natalia Rotaru mărturiseşte că ceea ce a făcut ca balanţa să se încline către această localitate a fost familia: „Acum lucrurile sunt diametral opuse. Sunt totalmente dedicată familiei și altceva nu contează pentru mine. Gândul de România a apărut pentru prima dată când fetița se pregătea să meargă în clasa întâi. Ne-am gândit că nu ar fi rău ca copila să facă școală românească, Iașul aflat la 10 kilometri oferea mari oportunități. Însă barierele de vamă, naveta zilnică și, nu în ultimul rând, cariera, au lăsat acest gând pentru altă dată. Altă dată a venit când Alexandra, după absolvirea treptei primare urma să fie înscrisă în clasa a V-a. Și atunci balanța s-a înclinat spre interese de familie. Am optat pentru Târgu Neamț și zonele limitrofe, fiind vizitate de noi ori de câte ori am avut ocazia de vacanță. Zona și oamenii cu care am format niște relații de prietenie au fost criterii determinante în luarea deciziei. Orașe mari au fost excluse din start (risipirea timpului în trafic nu ne tenta). Ne-am acordat o perioadă de probă, de la început am venit doar eu cu fetița, iar peste un an, după ce am decis că Vânători-Neamț este demn de a primi titlu de ACASĂ a venit și soțul. Mi-a surâs norocul în accesarea unui loc de munca, conform calificărilor mele profesionale. În acea perioadă Primăria Vânători-Neamț a anunțat concurs pentru ocuparea unei funcții vacante în cadrul Biroului juridic, Registru Agricol, Cadastru, Urbanism, Transpot Taxi. Am depus dosarul, am susținut examenul și interviul, și iată că, din luna mai 2016, am început activitatea în Primărie. În prezent, gestionez domeniul ce ține de Adminstrarea Domeniului Public și Privat al comunei”.
„Mă onorează să activez sub conducerea doamnei primar Maria Petrariu”
Cât priveşte acomodarea cu legislaţia din România, Natalia Rotaru ne spune că există multe asemănări cu cea din Republica Moldova: „Îmi este relativ ușor întrucât legislația Republicii Moldova are foarte multe asemănări cu cea a României, iar principiile de administrare sunt aceleași peste tot: legalitate, imparțialitate, echitate, etc. Deosebirile vizează, în multe cazuri, denumirea ministerelor, instituțiilor publice. Republica Moldova a fost și este sprijinită în procesul de armonizare legislativă şi de ajustare la standardele UE, de aceea, discrepanțe legislative sunt puține. Îmi este și ușor din considerentul că am onoarea să activez sub conducerea doamnei primar Maria Petrariu, un profesionist desăvârșit și cu o dedicație deplină față de ceea ce face și față de oameni”.
Nu are niciun regret, pentru că totul a decurs mai bine decât şi-ar fi imaginat ea şi soţul ei: „Alexandra, elevă la Colegiul Național Ștefan cel Mare Târgu Neamț, eu funcționar public în Primăria Vânători-Neamț, soțul este angajat în cadrul unei companii care gestionează rețeaua de magazine Mere, fiind Directorul Departamentului de Dezvoltare pe zona Moldovei (faptul că cunoștea limba rusă a fost un mare avantaj la angajare), mama care se mută și ea, în curând, în Vânători-Neamț, oameni minunați și binevoitori, locuri binecuvântate de Dumnezeu. Și acesta este doar începutul”.
Ciprian Traian STURZU
