Interviu cu primarul Ioan Petronel MANCAȘ
– Domnule primar, care a fost valoarea investițiilor din anii trecuți, în comuna Pângărați?
Din câte știu, pentru că am fost alături de fostul primar, ar fi vorba de o sumă importantă, respectiv, 4 milioane de euro. Fostul primar, domnul Petru Lungu Bordea, atât cât a putut, a adus bani în comuna noastră, însă mai sunt multe de făcut.
– La ce nivel al modernizărilor de drumuri s-a ajuns?
Rețeaua comunală de drumuri are o lungime de circa 88 de kilometri, 92 cu tot cu câteva căi vicinale. Procentul de realizare este undeva în jur de 20%. În aceste condiții, sunt multe eforturi de făcut până se vor termina toate de modernizat. Totodată, comuna are un relief accidentat și mai trebuie adăugat faptul că s-a ajuns deja la vârsta de 10 ani a vechilor investiții, care acum au nevoie de reparații. Asfaltul de acum un deceniu este în stare de degradare.
– Betonul o fi mai scump decât asfaltul?
Nu, însă drumurile care trebuie modernizate au nevoie de o anumită temperatură a solului. Altfel, irosim banii de pomană. Avem deja o zonă, de 2 kilometri, unde am prevăzut beton și nu este nicio problemă. Betonul este mult mai rezistent decât asfaltul.
– În ce stadiu este construcția Căminului cultural, situat pe strada care duce la Mănăstirea Pângărați?
Din câte se observă, investiția va fi gata cam într-o lună. Avem fonduri europene, obținute de la AFIR Iași, cu o valoare de 500.000 euro. La această sumă se mai adaugă și contribuția noastră, în valoare de aproape 170.000 de euro, ca valoare neeligibilă. Cu această ocazie, comuna are un spațiu modern, în care cetățenii vor putea să asiste la un spectacol în condiții excelente. Tot prin AFIR, am mai obținut o nouă investiție, respectiv, Grădinița de la Pângărăcior. Construcția va fi gata nu peste multă vreme. Investiția este în stadiu de final, iar lucrările decurg bine. Problema este că acum ne-ar mai trebui copii, ca să putem umple întregul edificiu.
Cerință: 3.000 de consumatori pentru gaz metan
– Nu cu multă vreme în urmă, în satul Oanțu era mare forfotă…
Acolo este o investiție realizată, modernizarea cursului râului Oanțu, recepționată pentru lucrările care au fost făcute. Din păcate, nu avem finanțare la întreaga lucrare. Investiția a fost făcută, recepționată, dar nu avem bani cu ce să o plătim. Constructorul ne-a dat în judecată și sperăm ca până la primul termen să ajungem la o mediere. Am făcut pași în acest sens, răspunsul a fost pozitiv din partea constructorului și sperăm să nu ni se blocheze conturile primăriei, pentru că atunci va fi mult mai greu pentru noi. Aceste proiecte de care am vorbit, am lucrat împreună cu fostul primar la ele, cu toate că de multe ori finalul unei lucrări nu este chiar așa de ușor. Sunt lucrări de finisaj, ca să nu mai spunem că la toate aceste lucrări am contribuit și noi, din bugetul local, la ultimele plăți. Acum trebuie să ni se ramburseze respectivele sume, ca să nu mai avem probleme.
– Mai sunt necazuri cu podurile din comună?
Nu. În mare parte necazurile au fost remediate în anii din urmă. Însă, am avut mari probleme la inundații, dar putem avea și altele în viitorul apropiat dacă viiturile vor fi foarte mari. În general, podurile sunt bune, cu toate că mai este de remediat la vreo 3 dintre ele.
– Care ar fi cel mai mare proiect pe care îl vreți realizat în comună?
Indiscutabil, lucrarea cea mai importantă pare a fi cea de alimentare cu gaze naturale. Nu va fi ușor, dar sperăm să fie un proiect eligibil și să primească finanțare de la guvern. Alte linii de finanțare nu sunt deschise. Concurența este acerbă și sumele sunt mici. Noi avem și în acest domeniu demarată partea de SF și, oricum, o să facem proiectul. În condițiile în care nu vom avea succes, mai clar, nu o să întrunim punctajul, cu timpul o să apară și alte surse de finanțare. Pentru punctaj, numărul de consumatori în comună trebuie să fie de 3.000. Este foarte greu pentru o comună, de aceea am făcut un parteneriat cu comunele învecinate, ca să fie un proiect eligibil. Pentru o comună ca a noastră este foarte mult 3.000 de consumatori. Ideea este că la sumele alocate pentru aceste investiții, ne vom dezvolta foarte lent din acest punct de vedere. Totuși, va fi un proiect pe județ, dar este foarte puțin.
– Pe la Pângărați trece magistrala care duce la Bicaz…
Este adevărat și avem deja o rețea foarte mică de consumatori, dar și o stație și nu este nevoie de niciun racord cu vecinii de la Alexandru cel Bun. Pe teritoriul comunei, este o stație care poate să asigure consumul comunei noastre. Dar, din primul răspuns de la DELGAZ, este vorba de 108 miliarde lei vechi, din care contribuția DELGAZ este foarte mică.
Modernizarea rețelelor de apă
– În ce stadiu se află rețeaua de alimentare cu apă potabilă?
Avem 5 sisteme, pe care vrem să le îmbunătățim, iar dorința noastră este să aducem apa la consumatori cu ajutorul gravitației. Dacă vom capta câte două izvoare, vom rezolva problema într-un sat. Și în acest domeniu suntem nevoiți să facem anumiți pași, pentru că izvoarele sunt pe teritoriul ROMSILVA, de unde trebuie să obținem aprobare. Apoi, vom trece la partea de proiectare și realizare, funcție de fonduri. Evident, vom fi cu ochii pe toate liniile de finanțare. Din buget, este foarte greu de găsit resursă, iar resursele noastre sunt micuțe. Comuna are o populație de 5.385 locuitori.
– Aveți canalizare în comună?
În acest domeniu, pentru noi este un efort prea mare. Comuna Pângărați este răsfirată pe toate văile, cu trafic greoi. În timp, cu siguranță, vom fi obligați să realizăm și astfel de proiecte, dar cred că vom putea ajunge și pe văile afluenților râului Bistrița, în amonte. Din nefericire, văile sunt înguste, cu diferențe importante de altitudine.
– Cum priviți dezvoltarea turismului în zonă?
În primul rând, zona este superbă, iar pe toate văile se pot dezvolta obiective turistice, fie de tranzit sau nu. Spațiul este grozav și cred că într-o bună zi localnicii ar trebui să se apropie mai mult de această activitate economică.
– Să nu uităm că dispuneți de o ctitorie importantă a voievodului Alexandru Lăpușneanu.
La Pângărați este o mănăstire superbă, la care poposesc foarte mulți turiști. De asemenea, tot în comuna noastră este și Hidrocentrala “Ing. Dimitrie Leonida” de la Stejaru, un început foarte important al dezvoltării României după ultimul război mondial. La fel de frumoasă este și biserica de la Pângărăcior, un adevărat monument arhitectonic. Remarcabil este faptul că avem o colaborare foarte bună cu toți slujitorii acestor biserici, fie mănăstire sau biserici de mir. Uneori, în limitele pe care le avem, sprijinim financiar la anumite lucrări de conservare. Revenind la biserica satului Pângărăcior, acest așezământ poate candida la titlul de cea mai frumoasă biserică din județ.
– Ce alt proiect mai aveți pe masa de lucru?
Pentru noi, toate sunt importante, iar cel mai de impact va fi cel de alimentare cu gaz metan. Lemnul s-a scumpit, iar cu gaz metan este mult mai comod. Industria noastră este la pământ. Spun asta, pentru că, în comuna noastră, muncitorii localnici operau aici și nu în altă parte. Prioritar era sectorul forestier. Eu sunt din neam de forestier, iar acum jumătate lucrează pe TIR în Germania. Pe lângă rețeaua de gaz, din ceea ce am observat, cel mai important proiect va fi cel de alimentare cu apă potabilă. Trebuie să punem la punct sistemele de alimentare cu apă, ca de ele să beneficieze mai toată populația. Important este ca omul să aibă apă potabilă în curte.
– Considerați oportună decolmatarea lacurilor de pe Bistrița și mai cu seamă cel de la Oanțu?
Așa este, lacul Oanțu, în primul rând, trebuie decolmatat, el fiind în calea mai multor afluenți ai Bistriței. Chestiunea este că de o decolmatare serioasă au nevoie și albiile acestor cursuri. În această zonă, “Apele Române” nu au efectuat nicio intervenție, doar Hidroelectrica a făcut anumite eforturi acum doi ani, inclusiv în zone indicate de noi. Este necesar un complex mare de lucrări în aceste locuri, fie la lacuri sau pe cursuri, pentru că acumulările sunt colmatate de ani și ani, iar acum au apărut și riscuri de inundații în unele sate. Sunt cărate aluviuni constant, iar lucrările hidrotehnice sunt colmatate. Lacul de la Oanțu este zonă naturală protejată, se poate intra la lucrări, dar numai după obținerea unor avize, respectându-se anumite reguli.
A consemnat Constantin NEGRU
*Material apărut în paginile ziarului Mesagerul de Neamț, nr. 485, săptămâna 8-14 aprilie.