Subiectul acestui amplu articol este Parcul Naţional Ceahlău, una dintre cele mai importante arii protejate din România, având în centrul ei muntele Ceahlău, un adevărat tezaur floristic şi faunistic, de legendă şi poveste, un pol al isihasmului ortodox, muntele românesc cu hram şi sărbătoare, cel mai cântat munte românesc. Aura sa este unică. Firesc, spunem, este vizitat foarte mult tot timpul anului şi simte din plin influenţa factorului antropic şi considerăm că minunile sale naturale ar fi avut mult de suferit. Poate prea mult. Devenit arie protejată, muntele Ceahlău îşi are apărătorii săi, rangerii Direcţiei de Administrare a Parcului Naţional Ceahlău, cei care au grijă ca aceste minuni să poată fi oferite iubitorului de frumos cât mai mult timp. Am poposit printre rangeri, i-am aflat la Izvorul Muntelui, la Bistra, la Durău şi pe cărări la Obcina Lacurilor, pe pârâul Martin, pe Verdele sau pe platoul din vârful muntelui, interesat fiind ca membru al Consiliului Ştiinţific al Parcului Naţional Ceahlău, ca şi colaborator apropiat, dar şi ca simplu iubitor de munte. Pentru a afla câteva detalii despre activitatea rangerilor în Parcul Naţional Ceahlău am apelat pentru început la ing. Adrian Catrinoiu, unul dintre tinerii şi entuziaştii apărători ai ariei naturale aflate în atenţia noastră.
Acesta, cu mândrie, ne mărturisea: „Pentru început ar trebui să vedem cu ce se ocupă un ranger în ariile protejate din lume, din România şi, mai exact, un ranger din Parcul Naţional Ceahlău. În primul rând, sunt oamenii care au cel mai important rol în conservarea naturii, cei care sunt mereu prezenţi pe teren, deţinând cunoştinţe temeinice despre valorile patrimoniului naţional din Ceahlău. Sunt cei care culeg datele importante de pe teren, desfăşoară activităţi importante de protecţie a naturii, monitorizează cam tot ce umblă şi zboară în Parc, au un rol important în relaţionarea cu turiştii şi comunităţile locale şi, în principal, sunt ochii şi urechile administratorului ariei protejate. Au activităţi de prevenţie conform unui dicton sănătos: Paza buna trece amenda rea, sunt prezenţi permanent la porţile de intrare în Parcul Naţional Ceahlău (Durău, Izvorul Muntelui, Bistra), tocesc asfaltul pe axial şi numără cu succes mistreţii din Sahastru. Datorită lor, de ceva timp nu se mai simte miros de braconier prin Parc. Oameni de munte, temeinici aşezaţi, devotaţi total activităţii lor, gata oricând să înfrunte vitregiile vremii şi ale terenului…”.
Despre rangerii săi, directorul DAPNC, ec. Cătălin Gavrilescu, spunea: „Numărul rangerilor în cadrul Administraţiei Parcului Naţional Ceahlău a crescut în mod constant, ajungând la un anumit echilibru cu importanţa şi mărimea sa în ultimii ani, fapt reflectat în îndeplinirea cu succes a monitorizării ariilor protejate aflate în administrare. Pregătirea lor profesională a fost completată prin absolvirea cu brio a cursurilor de atestare a activităţii de ranger organizate de Fundaţia ProPark în calitate de formator profesional, iar recent echipa Parcului a fost selectată datorită spiritului ei de initiaţivă şi a unei conduceri deschise la inovaţie pentru implementarea unui program de monitorizare şi culegere de date din teren SMART care are la bază tehnologie de ultima oră”.
Şeful de birou al DAPNC, biologul Liviu Moscaliuc, puncta referitor la unul dintre cele mai importante proiecte implementate de Consiliul Județean Neamț, cu sprijinul nemijlocit al administraţiei parcului: „Asigurarea unui management integrat, conservativ şi durabil al ariilor naturale protejate administrate de judeţul Neamţ, Cod SMIS 117007, a fost un proiect care a presupus elaborarea unui plan eficient de management al valorilor naturale din Masivul Ceahlău, dar și creșterea capacității administrative a Direcției de Administrare a Parcului Național Ceahlău. În acest context, odată cu desfășurarea unor cursuri de perfecționare profesională – Ranger și Specialist Arii Protejate – DAPNC a început o colaborare mai strânsă cu ProPark – Fundaţia pentru Arii Protejate. Colaborarea presupune, concret, implementarea în activitatea curentă a unei soluții tehnice GIS (geographic information system) pentru colectarea datelor din teren (amenințări/presiuni/biodiversitate), analiza detaliată a acestora, raportare standardizată și detaliată către factorii de decizie și parteneri, precum și analiza strategică a rezultatelor în cadrul obiectivelor propuse prin Planul de Management. Soluția tehnică GIS este SMART Conservation Tools, un pachet software open source, dezvoltat de o serie de actori globali în domeniul conservării, implementat la nivel global în variate arii protejate și chiar la nivel național într-o serie de țări cu biodiversitate ridicată, dar opțiuni financiare reduse. În Europa, Parcul Național Ceahlău este prima arie protejată care utilizează acest sofware în practică, cu rezultate încurajatoare. Colectarea datelor și analiza acestora presupune de exemplu o mult mai rapidă vizualizare pe hartă a unor probleme care apar inevitabil într-o arie protejată. Totodată problemele vizualizate pot fi prezentate mult mai clar factorilor de decizie pentru a genera o acțiune pozitivă. De exemplu prin SMART, DAPNC culege date despre prezența și problemele generate de câinii hoinari în parc, date care indică zonele unde problema este mai importantă și asupra cărora acțiunea ar fi mai eficientă. Acest tip de monitorizare este extrem de valoros inclusiv pentru gestionarea pe termen lung a secțiunii de drum DJ 155F care travesează Parcul Național Ceahlău. Colectarea de date (și cel mai important – prezentarea lor grafică pe înțelesul tuturor) despre mortalitatea unor animale pe această secțiune de drum scoate clar în evidență nevoia unor măsuri de gestionare a traficului pe anumite secțiuni/curbe, odată pentru salvarea de exemplu a salamandrelor – specie protejată, dar poate și pentru salvarea de vieți. În condițiile lipsei unor limitatoare de viteză în puncte clar vulnerabile (utilizate intens de faună), putem ajunge în situația apariției unor coliziuni între mamifere mari și mașini cu pagube însemnate de ambele părți. În acest sens este evident că solicitarea luării unor măsuri, punctual, cu efect maxim, pe baza unor date și dovezi concrete, vizuale, are șanse mult mai mari de reușită decât o discuție generală despre «poate că trebuie să». Pe baza colaborării cu ProPark – Fundaţia pentru Arii Protejate (un important furnizor de formare profesională în domeniul ariilor protejate), Direcția de Administrare a Parcului Național Ceahlău a fost invitată să susțină o prezentare a activității și a SMART Conservation Tools în cadrul evenimentului organizat la nivel național în Parcul Natural Apuseni – Sărbătorirea Zilei Europene a Parcurilor (24 mai). Prezentarea reprezentanților DAPNC s-a axat pe utilitatea SMART în transparentizarea activității rangerilor, colectarea rapidă și totodată detaliată a datelor de inventariere și monitorizare, cartare eficientă, raportări statistice; toate acestea pe baza unei setări personalizate inițiale a instrumentelor de lucru. În urma prezentării, unele administrații de parcuri s-au arătat interesate de a învăța și de a prelua acest mod de lucru”.
În Parcul Naţional Ceahlău se întreprind pe parcursul anului numeroase acțiuni de monitorizare a faunei și florei din aria protejată. Se stabilesc anumite trasee de parcurs (transecte), mai ales în perioada de iarnă când putem observa urmele pe zăpadă ale animalelor, iar în unele locuri se montează camere cu senzori.
Ing. Andrei Chelariu, alt ranger cu suflet apropiat de munte, stânci, păduri şi poveşti, se „lăuda”: „Un loc deosebit de interesant a fost descoperit iarna trecută, când am găsit o poiană deschisă la intersecția a trei culmi, în mijlocul căreia era un molid tânăr fără scoarță pe o parte și plin de păr de urs. A fost montată o cameră și am așteptat. După ce iese din bârlogul unde și-a petrecut somnul de iarnă, în a doua jumătate a lunii martie, ursul se deplasează spre locuri mai joase, spre pâraie, unde se hidratează sau spre oriunde ar găsi ceva de mâncare. De asemenea, urşii trec pe la arborii selectați pentru a-și lăsa mirosul. Un exemplar tânăr și-a făcut apariția pe data de 21 aprilie, scărpinându-se cu talent pentru a scăpa de părul lung de iarnă, de paraziți sau tocmai pentru a-și face simțită prezența. Filmulețul a ajuns și la o televiziune națională și vedeta a primit numele de Baloo de Ceahlău. Povestea a continuat, urșii revenind la copacul minunat încă de vreo două ori, pentru a ne arăta că ei se simt mult mai bine în pădure, dacă sunt lăsați în pace. În aceste vremuri tulburi, în care animalele sălbatice sunt privite ca niște fiare care ne invadează spațiul privat și ne provoacă daune materiale, dar mai ales psihice, există și anumite momente în care pot fi surprinse în ipostaze amuzante, în mediul lor natural”.
Referitor la numărul tot mai mare de turişti în Parcul Naţional Ceahlău, directorul Cătălin Gavrilescu, puncta: „Numărul turiștilor care urcă potecile Ceahlăului este în continuă creștere cu fiecare an, ceea ce implică creșterea impactului antropic asupra ariei naturale protejate Parcul Național Ceahlău și, implicit, dificultăți sporite în activitatea Direcției de Administrare a Parcului Național Ceahlău. Referindu-ne la evoluția numărului de turiști din Ceahlău, menționăm că, la sfârșitul lunii august al acestui an, au fost înregistrați 56.084, număr ce se apropie de totalul înregistrat pe tot parcursul anului precedent. Eforturile personalului nostru în direcția educației ecologice a turiștilor are efect doar în măsura în care persoanele vizate au primit o elementară educație în familie și școală. Dar, de prea multe ori, ne dăm seama că vizitatorii noștri au deja format reflexul de a arunca la întâmplare orice ambalaj, orice rest alimentar, reflex dobândit în comunitățile lor, urbane sau rurale, reflex care nu poate fi corectat într-o zi de către o administrație de parc național. Ne rămâne sarcina patrulării pe traseele turistice pentru preîntâmpinarea abaterilor de orice fel de la legile muntelui, a sancționării celor care atentează la integritatea parcului și, din păcate, prea multe acțiuni de igienizare care ne reamintesc de fiecare dată faptul că mai avem încă multe învățat cu toţii, mari sau mici. Constatarea și aplicarea amenzilor contravenționale în teren, într-o arie protejată, se face mult mai dificil decât în alte situații, din motive lesne de înțeles. În cazuri deosebite apelăm la sprijinul Jandarmeriei Montane”.
Ing. Constantin Andraş, şeful rangerilor, principalul şi cel mai volubil dintre interlocutorii noştri, ne mărturisea: „În activitatea noastră, de un real folos ne-ar fi sprijinul turiștilor, sprijin care ar consta în apelarea telefonică a Administrației Parcului la observarea oricărei abateri de la legislația de mediu. Din păcate, anul acesta nu am primit nici un asfel de apel, ca și cum pe Ceahlău totul este în regulă, și toată lumea se comportă ca veritabili iubitori ai muntelui. Există și o categorie de așa-ziși iubitori ai muntelui care surprind diverse fapte ce ar trebui oprite şi sancționate dar, fără a lua nici o atitudine concretă, în timp util, se rezumă la a posta ulterior, după ce ajung la căldurica de acasă pe diverse poteci ale internetului imagini și comentarii tendențioase la adresa rangerilor, de cele mai multe ori sub protecția anonimatului. Oare de ce se mai autointitulează iubitori ai muntelui? Fiecare turist, odată cu achitarea taxei de acces în parc, primește și un pliant cu numere de telefon ale Administrației. De ce nu le folosește nimeni pentru a anunța neregulile din parc? Din frică, din lașitate, greu de spus”.
Buna colaborare cu cadrele didactice din zona Masivului Ceahlău (Grințieș, Ceahlău, Borca, Hangu, Pipirig, Bicaz, Tașca, Bicazu Ardelean, etc.) face ca Parcul Național Ceahlău să fie cadrul ideal pentru educația ecologică a tinerii generații, iar numeroși studenți găsesc sprijinul personalului parcului pentru elaborarea lucrărilor de diplomă în domenii ale științelor vieții. Una din legile nescrise ale muntelui spune că pe înălțimi toți trebuie să fie înfrățiți. În spiritul acestei idei, Administrația Parcului a fost preocupată de o strânsă colaborare cu toate entitățile prezente în Ceahlău: meteorologi, cabanieri, salvamontiști, ciobani, călugări, silvicultori, jandarmi montani, aceștia din urmă fiind principalii colaboratori în asigurarea prevenirii și combaterii actelor contravenționale și infracționale în parc.
Şeful rangerilor, Constantin Andraş, menţiona: „Eficiența patrulărilor rangerilor, prezenței acestora în cât mai multe puncte ale ariei naturale protejate se concretizează în evitarea unor fenomene sau evenimente ce ar putea avea consecințe dintre cele mai grave asupra naturii. În acest sens, amintim doar două incendii cauzate de trăsnet, care fără o intervenție promptă a rangerilor, aflați la momentul potrivit în locul potrivit, s-ar fi putut propaga pe arii întinse, cu efecte greu de estimat. Unul a fost în apropierea vârfului Ocolașul Mare, iar cel de-al doilea, în vecinătatea Clăilor lui Miron. Ambele au fost stinse cu mijloace proprii, după o rapidă evaluare a posibilităților proprii de intervenție, conform instrucțiunilor proprii PSI, care nu implică, instantaneu, apelarea panicată a numărului unic de urgență 112. Acest exemplu este caracteristic muncii de ranger: «Am fost la datorie, nu s-a întâmplat nimic, rămânem în anonimat». Ne permitem să ocolim acest anonimat şi să remarcăm în aceste cazuri prezentate mai sus efortul încununat cu succes al rangerului Vlad Ursărescu”.
În încheierea periplului nostru am alăturat spusele directorului Cătălin Gavrilescu: „Scopul pentru care au fost înființate parcurile naționale pe întreg mapamondul este acela de a păstra natura neîntinată de expansionismul materialist al virusului numit homo sapiens. Dar, având în vedere că suntem stăpâni, ni s-au oferit unele portițe, materializate prin posibilitățile desfășurării unor activități pe cuprinsul ariilor naturale protejate. Monitorizarea acestor activități este una dintre cele mai dificile activități ale rangerilor, prin aceea că trebuie stabilit echilibrul între protecția biodiversității și satisfacerea nevoilor oamenilor care-și duc tradiționalul trai în mijlocul naturii sau citadinii care vor să se bucure de o gură de aer sănătos. Educația lor, sau lipsa acesteia, face din munca de ranger o plăcere sau o corvoadă”.
Renumele de care s-a bucurat Ceahlăul dintotdeauna face ca an de an numărul turiștilor care-i străbat potecile să crească, diversitatea obiectivelor de interes turstic făcându-l unic printre celelalte masive muntoase. Frumusețea peisajelor, diversitatea habitatelor, a florei și faunei, măreția formațiunilor stâncoase, care prin formele ciudate, rezultate din acțiunea de modelare a factorilor naturali asupra rocilor conglomeratice au dus la nașterea a numeroase legende transmise din generație în generație de locuitorii acestor ținuturi, încărcătura spirituală a muntelui, considerat sacru încă din vremea vechilor daci, ca și aura de mister izvorâtă din manifestarea unor fenomene mai greu explicate de știință, toate acestea se constituie în irezistibile atracții pentru iubitorii de frumos și sublim. Toate acestea fac din Ceahlău un obiectiv unic, ce trebuie protejat, păstrat intact pentru generațiile ce vor veni după noi, dar și pus în valoare pentru favorizarea turismului, perpetuarea îndeletnicirilor tradiționale ale comunităților locale, cercetării științifice, educației ecoturistice. Ne-am dorit prin acest articol să-i prezentăm pe proteguitorii muntelui, sperând la înţelegerea rolului şi importanţei lor. Au nevoie de aceasta, au nevoie de sprijnul nostru şi toate pentru un scop nobil: să facem ca muntele să ne poată oferi în continuare toate cele frumoase ale sale…
Prof. dr. Daniel DIEACONU
