Bârfe administrative. După ce s-a dat liber la angajări în sistemul bugetar au început jocurile pentru angajarea apropiaților, pilelor și intereselor în instituții publice. Și asta nu se face doar pentru posturi importante, de genul administrator public, ci și pentru unele mai modeste, chiar de șoferi. Orice post este atent cuantificat, programat și valorizat la potențial maxim. Gurile rele spun că pe măsură ce discuțiile pentru ocuparea posturilor s-au intensificat, a crescut și atenția organelor care supraveghează instituțiile respective. Plus toate societățile și organismele care țin de ele. Mulți spun că cea mai importantă instituție județeană este monitorizată chiar din interior, de oameni care au grijă să transmită în timp real orice intenție de angajare, transmițând inclusiv relația pe care vine viitorul angajat sau viitorul beneficiar al unui acord de recunoaștere a vinovăției. Că tot este la modă.
Bârfe cu primari. Tot mai mulți aleși ai comunităților rurale se plâng sau se laudă, după caz, că sunt sunați sau chemați la discuții de șefii de partid ca să-și declare loialitatea sau de competitorii politici ca să se reorienteze. Portretul primarului sunat/chemat este ușor de creionat, conduce o comună cu mână de fier, poate ieși primar din partea oricărui partid ar candida și niciodată nu și-a făcut probleme în privința doctrinei pe care o promova, atât timp cât poate aduce bani în comună. Dacă întrebi la PSD ți se spune că sigur cel puțin 5-8 primari vor trece înainte de alegeri spre social-democrați. Dacă vorbești la PNL, afli cât de mulți primari abia așteaptă să scape de Arsene și s-ar bucura de aderența la liberalism. La USR nimeni nu mai așteaptă nimic, lucrurile par foarte clare. Cei de la AUR au potențial de voturi și așteaptă să fie curtați, neavând în acest moment un negociator capabil să aibă inițiativa unor asemenea tratative. Cert este că asemenea mișcări vor fi destul de multe, mai ales acolo unde pretențiile sunt mari și posibilitățile de satisfacere mici.
Bârfe infirmate. Se spunea că Ion Asaftei nu ar fi interesat să preia conducerea județului, mai ales după ce s-ar fi scăpat voluntar într-o discuție că ar putea avea voturi de la PNL pentru ca să fie repus în funcția de vicepreședinte. A ajuns vice cu voturile de la PSD și aliații. Se mai spunea că Mădălina Ciubotaru va fi greu de clintit din scaunul de vicepreședinte de județ, fie și numai pentru că s-a atașat atât de mult de el, încât după ce și-a pierdut postul a revendicat scaunul. Nu s-a întâmplat asta, pe fondul, zic cei din instituție, al unor excese ale personajului, care l-ar fi mirat chiar și pe șeful cel mare. Cert este că nimeni nu a regretat-o prea mult, cu excepția unora care se bucurau că semna orice, foarte repede. Se mai spunea că un personaj deja celebru, trecut prin ciur și dârmon, ar fi plâns vreo săptămână după ce actualul prefect a fost pus în funcție, pe motiv că nimeni nu a ținut cont de experiența și dorința domniei sale să ocupe postul. Că actualul este bun, dar că domnia sa ar fi și mai bun și mai dedicat și mai implicat. Realitatea este că, deși s-a plâns, a vărsat câteva lacrimi, a folosit momentul pentru a negocia și a mai plasa un apropiat pentru o sinecură.