În preziua alegerilor prezidențiale, publicăm un interviu luat cu ceva timp în urmă cu un personaj care cunoaște foarte bine realitățile din republica Moldova și perspectivele acesteia privind integrarea europeană. Un punct de vedere interesant de analizat.
-Au început negocierile de aderare a Republicii Moldova în Uniunea Europeană. Care ar fi cel mai greu capitol?
Cel mai greu capitol este Justiția. Și aici avem unele observații din partea Bruxelles, dar care pot fi corectate. Avantajul Republicii Moldova este că e relativ mică, inclusiv sistemul de justiție care nu este foarte mare. Și atunci, reformele pot fi implementate destul de rapid.
-Care sunt componentele prin care România sprijină aderarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană?
În ultima perioadă, mai exact în ultimii 3-4 ani, România are o prezență economică, o prezență investițională foarte mare. România este partenerul comercial numărul 1 în Republica Moldova. Aici exportăm cele mai multe produse și servicii. Schimburile comerciale din Republica Moldova și România de anul trecut au fost de 3,5 miliarde de dolari iar pentru anul acesta target- ul este de peste 4 miliarde de dolari. Există potențial, există foarte multe produse care le putem redirecționa pe piața României, există servicii, bunuri. Deci există potențial de creștere. Iar în acest sens, în anul acesta, România ne-a sprijinit în toate măsurile pe care noi ne-am propus să le îndeplinim, fie că a fost vorba de foruri economice, fie că a fost vorba de târguri, expoziții. Am avut tot sprijinul din partea României. După cifra de investiții și după numărul de firme străine, iarăși România are cea mai mare prezență în Republica Moldova. În ultima perioadă, România a făcut investiții în sectorul bancar din Republica Moldova. Având în vedere cataclismul prin care a trecut sistemul bancar în 2014, teoretic acum nu se mai poate întâmpla, pentru că, acum, există companii europene care lucrează după legislații europene și nu-și pot permite cataclisme de genul celor din 2014. Pe linie socială și culturală avem o interacțiune foarte bună, iar în aceste două domenii ne propunem să organizăm cât mai multe evenimente. Și o să vă dau și câteva exemple. Festivalul Mărțișor, care se organizează tradițional în Chișinău, are o prezență masivă din partea mediului de cultură din România. Iar evenimentele organizate în România au o prezență masivă din partea reprezentanților Republicii Moldova. Festivalul internațional de literatură Filit, care de anul trecut, cu sprijinul Consiliului Județean Iași să-l aducem pentru prima și în Republica Moldova. Pe viitor, acest eveniment va fi organizat în duplex, o săptămână aici, o săptămână la noi. La fel și Festivalul de poezie Grigore Vieru este organizat în duplex. Sunt doar câteva exemple.
-Care este percepția cetățenilor din Republica Moldova despre integrarea în Uniunea Europeană?
Ar fi incorect să spun că 100% își doresc integrarea. Mai există și persoane care au un alt punct de vedere. Dar marea majoritate sprijină vectorul de integrare europeană. De fapt, vectorul de integrare europeană presupune o viață mai bună, salarii mai mari, pensii mai mari, drumuri mai bune. Nu în zadar, Republica Moldova a demarat pe 20 octombrie anul acesta, când va avea loc un referendum privind vectorul de dezvoltare a țării, pentru a tranșa și pentru a avea un rezultat cu privire la voința populară a cetățenilor.
-Există diferențe de orientare sau de percepție a integrării în Uniunea Europeană, între cetățenii din Chișinău și alte regiuni din Republica Moldova?
Evident că există diferențe de dezvoltare, economie, social sau al opiniilor. Dar asta nu ne sperie. Republica Moldova, dintotdeauna a fost un teritoriu unde au conlocuit diferite etnii și s-au înțeles, au muncit împreună, au plătit impozite. Cei care încă mai au un punct de vedere diferit, trebuie să înțeleagă că, vectorul de dezvoltare al Republicii Moldova înseamnă bunăstare și le aduce multe facilități. În plus, după ce Republica Moldova va deveni țară europeană, toate aceste etnii vor beneficia de o asistență juridică sporită, pentru că, știm cu toții, în Uniunea Europeană funcționează Carta minorităților, un document care oferă autonomie de ceea ce ține de perpetuarea propriei culturi.
-Ați amintit de investițiile României în Republica Moldova. Informează cineva cetățenii despre aceste investiții? Autoritățile și instituțiile statului, mass-media comunică cetățenilor despre aceste investiții românești? Pentru că mai știm cazuri când unii primari au informat cetățenii că, microbuzele școlare sau construirea unor școli ar fi meritul federației ruse.
Să știți că sunt investiții care sunt vizibile, cum ar fi microbuze școlare, școli noi sau automobile pentru Ministerul de Interne. Cele care nu sunt vizibile sunt comunicate populație, dar poate ar fi loc și de mai bine. Într-adevăr, este nevoie de o mai bună mediatizare. Toată industria chimică și de hidrocarburi este adusă din România. Fiecare litru de benzină și de motorină este adus din România. Gazul la fel. Acum mai este în construcție o centură de gaz în jurul Chișinăului ca să se asigure contrabalansarea sistemului.
C.T.S.
