Neputința statului sau cum a rămas nepedepsită o fraudă de 850.000 lei. Magistrații din cadrul Tribunalului Neamț au soluționat recent un dosar penal cu acuze de fraudă cu fonduri nerambursabile

Magistrații din cadrul Tribunalului Neamț au soluționat recent un dosar penal cu acuze de fraudă cu fonduri nerambursabile. Cauza a fost instrumentată de procurorii Direcției Naționale Anticorupție, iar ancheta a vizat fapte care au avut loc în urmă cu un deceniu, în perioada 2014-2015, prejudiciul fiind imens pentru acel moment, dar și acum, circa 850.000 lei. Ancheta a durat, iar dosarul a intrat pe rolul instanței la început de decembrie 2021. La aproape 3 ani distanță de la acel moment, după nu mai puțin de 30 de termene din care 4 amânări de pronunțare, judecătorii au dat verdictul: încetează procesul penal ca urmare a intervenirii prescripției răspunderii penale. Pe înțelesul tuturor, faptele au fost săvârșite, sunt infracțiune, dar nu pot fi pedepsite. Sau altfel spus, este neputința statului de a sancționa o faptă ilicită care, chiar dacă a fost comisă cu vinovăția prevăzută de lege, nu mai poate fi pedepsită pentru că a trecut prea mult timp. Dosarul i-a vizat pe oamenii de afaceri Gheorghe Vlasie-Ginel și Dragne Tănase, precum și societatea Antrepriza de Construcții Drumuri și Autostrăzi SRL, fosta Aqua Park SRL. Atât persoanele fizice, cât și agentul economic au fost acuzați de săvârșirea infracțiunii de folosire sau prezentare cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri europene, fapte comise sub forma autoratului și a complicității. Prin decizia din 27 septembrie 2024 judecătorii au dispus încetarea procesului penal, deoarece a intervenit prescripția răspunderii penale. Pe parte civilă, Vlasie, Dragne și agentul economic sunt datori cu prejudiciul produs prin infracțiune. „Admite acțiunea civilă exercitată în procesul penal de partea civilă Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale – Direcția Generală – Autoritatea de Management pentru P.O.P.A.M (cu sediul în municipiul București, sector 3, B-dul Carol nr. 2-4) și obligă pe inculpații VG, ACDA S.R.L. și DT, în solidar, la plata sumei de 851.330,58 lei către partea civilă, reprezentând prejudiciul material cauzat prin faptele ilicite deduse judecății”, conform Tribunalului Neamț. Decizia instanței de fond nu este definitivă și poate fi atacată la Curtea de Apel Bacău. Deocamdată nici acuzații, dar nici procurorii DNA nu au declarat apel.

Ce au stabilit procurorii

Cercetările au relevat faptul că, în perioada februarie 2014-octombrie 2015, în contextul implementării proiectului „Construire fermă piscicolă în localitatea Buhuși, județul Bacău”, administratorul SC Antrepriza de Construcții Drumuri și Autostrăzi S.R.L., adică firma lui Gheorghe Vlasie, ar fi depus la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale mai multe documente false și inexacte (facturi fiscale, declarații de performanță, etc.) din care rezulta că lucrările ar fi fost executate de societatea celuilalt om de afaceri, Dragne Tănase. Totuși, procurorii au concluzionat că, în realitate, în cea mai mare parte lucrările ar fi fost făcute în regie proprie de firma lui Vlasie, adică beneficiarul fondurilor europene. În urma tuturor acestor demersuri au fost obținute fonduri nerambursabile în valoare totală de 851.331 lei.

„În al doilea rând, astfel cum reiese din probele administrate în cauză, implicarea #### #### S.R.L. în executarea proiectului a fost mult mai mare, aceasta executând practic singură toate lucrările. Raportat la acțiunile inculpaților, suma de 851.330,58 lei provenită din Fondul ######## pentru Pescuit a fost obținută prin fraudă, inclusiv în ceea ce privește decontarea din luna februarie 2014, reținerea acesteia constituind de asemenea un efect al folosirii documentelor false sau nereale, care au fost de natură să inducă în eroare autoritatea finanțatoare cu privire la implementarea corectă a contractului. Potrivit prevederilor contractului de finanțare și anexelor sale, în caz de fraudă, autoritatea are dreptul de a rezilia contractul de finanțare, cu recuperarea tuturor sumelor deja plătite”, conform rejust.ro.

Concluzia judecătorilor

Deși recunoașterea faptelor în fața instanței de judecată ar fi atras beneficiul legii de reducere a pedepsei cu o treime, Vlasie și Dragne nu și-au admis vinovăția, iar agentul economic s-a prevalat de dreptul la tăcere. Astfel în cadrul procesului s-a trecut la administrări de probe și audieri de martori. Iar asta a presupus trecerea unei perioade suficiente de timp cât să se ajungă la împlinirea termenului de prescripție. Concluzia finală a fost că lucrările nu au fost efectuate de firma menționată în documente, iar în acest fel autoritatea contractantă a fost indusă în eroare, Fondul pentru Pescuit achitând suma cu care Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale s-a constituit parte civilă în procesul penal – 851.330,58 lei. „În realitate, societățile subcontractante aveau un comportament specific societăților „fantomă”, nu erau administrate în mod real de persoanele care, scriptic, ocupau funcțiile de administratori, nu aveau angajați și nici logistică (utilaje), astfel încât nu aveau posibilitatea de a executa efectiv aceste lucrări”, mai arată sursa citată. Magistrații au conchis că faptele au fost comise cu forma de vinovăție stabilită de lege, cu intenție, și au considerat ca nefondată solicitarea apărării de a dispune achitarea acuzaților. Termenul de prescripție a fost stabilit astfel: infracțiunea dedusă judecății este sancționată de normele în vigoare cu închisoarea de la 2 la 7 ani, iar în cazul faptelor pedepsite cu închisoarea mai mare de 5 ani, dar care nu depășește 10 ani, termenul de prescripție a răspunderii penale este de 8 ani. Iar acest termen începe să curgă, în general, de la data săvârșirii infracțiunii, iar în cazul infracțiunilor continuate, termenul se calculează de la data săvârșirii ultimei acțiuni sau inacțiuni. Aplicând aceste prevederi legale strict la cauza de față, completul de judecată a concluzionat că este incident un termen de prescripție a răspunderii penale de 8 ani, calculat de la data de 21 februarie 2014, data primei rambursări. „În condițiile în care faptele deduse judecății au fost comise în perioada februarie 2014-octombrie 2015, instanța constată că a intervenit un impediment la exercitarea în continuare a acțiunii penale, respectiv s-a împlinit termenul de prescripție a răspunderii penale, în privința tuturor inculpaților”, a conchis instanța. Iar la final judecătorii au fost nevoiți să dispună încetarea procesului penal ca urmare a intervenirii prescripției.

Fără cazier, dar datoria rămâne

Totuși măsura de încetare a procesului a vizat doar partea penală, pentru că în ce privește partea civilă judecătorii au dispus ca oamenii de afaceri și firma judecată să achite paguba. Pentru a se ajunge la această concluzie, instanța a avut în vedere prevederile Codului civil referitoare la faptul că cel care cauzează altuia un prejudiciu printr-o faptă ilicită, săvârșită cu vinovăție, este obligat să îl repare, autorul prejudiciului fiind responsabil pentru cea mai ușoară culpă, precum și principiul conform căruia orice prejudiciu dă dreptul la reparație. La toate acestea s-a adăugat ansamblul probator din dosar și judecătorii au constatat întrunite cumulativ condițiile răspunderii civile delictuale: existența unei fapte ilicite (constând în folosirea unor înscrisuri false și inexacte, în scopul obținerii pe nedrept a unei finanțări nerambursabile din fonduri europene); existența unor prejudicii materiale (cauzate autorității finanțatoare); legătura de cauzalitate și vinovăția (prezentă sub forma intenției directe, acuzații acționând cu rea-credință). Decizia a fost: „Admite acțiunea civilă exercitată în procesul penal de partea civilă Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale – Direcția Generală – Autoritatea de Management pentru P.O.P.A.M (cu sediul în municipiul București, sector 3, B-dul Carol nr. 2–4) și obligă pe inculpații VG, ACDA S.R.L. și DT, în solidar, la plata sumei de 851.330,58 lei către partea civilă, reprezentând prejudiciul material cauzat prin faptele ilicite deduse judecății”, este decizia Tribunalului Neamț.