Miercuri, 28 mai, la Muzeul de Artă Piatra-Neamț a avut loc lansarea volumului ”În căutarea timpului trecut… O cronică a familiei Lalu”, semnat de Ion Nicolau. Evenimentul a fost organizat de Complexul Muzeal Național Neamț, în colaborare cu Editura „Constantin Matasă”, și a reunit zeci de persoane – foști colegi ai autorului, membri ai comunității locale și vizitatori interesați de istoria orașului.
Evenimentul a fost deschis de directoarea muzeului, dr. Mihaela-Cristina Verzea, care a subliniat valoarea documentară a volumului și simbolistica spațiului în care a avut loc lansarea. În aceeași sală fuseseră expuse anterior obiecte cu o legătură directă cu familia Lalu, precum Tetraevanghelul dăruit de Ștefan cel Mare bisericii domnești și un portret al Reginei Maria, realizat de Philip de Laszlo. Membrii familiei Lalu au fost implicați în viața parohială a orașului, iar în timpul Primului Război Mondial, Regina Maria a fost oaspete în casa Elisei Lalu.
Dimitrie Lalu și, ulterior, George Lalu au fost membri ai consiliului parohial al ctitoriei voievodale, iar Regina Maria a fost oaspete în casa Elisei Lalu în perioada Primului Război Mondial. Clădirea de pe strada Ștefan cel Mare nr. 44, unde a avut loc acea vizită, este una dintre reședințele importante din trecutul familiei, amintită și în volum.
Directoarea a precizat că apariția volumului în colecția editurii Complexului Muzeal Național Neamț este rezultatul unei alegeri deliberate, sprijinite de autor și de Constantin Bostan. „Este o onoare pentru noi și le adresez mulțumiri, așa cum îi mulțumesc și domnului director al Complexului Muzeal Național Neamț, care a înțeles de ce această carte trebuie să apară la editura Constantin Matasă.”
Cartea acoperă o perioadă de 160 de ani, începând cu stabilirea lui Dimitrie Lalu la Piatra-Neamț în 1865 și continuând până în 2025. Ion Nicolau, autorul volumului, aparține celei de-a patra generații a familiei și a reunit în carte date istorice, mărturii, documente și amintiri, într-o încercare de recuperare a unei istorii personale intersectate cu istoria locală. Verzea a subliniat că volumul reflectă atât dezvoltarea culturală, economică și socială a Piatra-Neamțului în perioada de dinaintea regimului comunist, cât și încercările de suprimare a acestor repere de către autoritățile totalitare.
În opinia directoarei, volumul oferă o contra-narativă valoroasă, în contextul în care „regimul totalitar comunist a încercat să extermine reprezentanții elitei interbelice – economice, politice, religioase, culturale.” Familia Lalu, în ciuda persecuțiilor, a reușit să-și păstreze identitatea și contribuțiile, iar cartea documentează acest parcurs.
Portretele membrilor familiei Lalu, expuse pe simezele muzeului, au întregit atmosfera. Printre ele se numără Jeanne Nicolau (mama autorului), Elise Lalu, George Nicolau, precum și George și Socrat Lalu – fiii lui Dimitrie Lalu.
Constantin Bostan: o prietenie veche și o memorie recuperată
Scriitorul Constantin Bostan, cunoscut pentru cercetările sale asupra lui Gheorghe Teodorescu Kirileanu, a explicat cum interesul său pentru această personalitate l-a condus către familia Lalu. A descoperit că G.T. Kirileanu, originar din Holda Broșteni, a venit la Piatra-Neamț în 1886 pentru a studia la o școală de cântări bisericești. Aici l-a cunoscut pe George Lalu, fiul lui Dimitrie Lalu. Cei doi s-au reîntâlnit ulterior ca elevi la liceul „Institutele Unite” din Iași, unde Kirileanu avea 22 de ani, iar George Lalu doar 16.
Această legătură istorică a fost completată de o relație personală între Constantin Bostan și Ion Nicolau, autorul volumului lansat. Cei doi au fost colegi de liceu și membri ai echipei de baschet a școlii. După aproximativ 40 de ani petrecuți în Germania, Nicolau s-a întors la Piatra-Neamț și a reluat legătura cu el. Împreună, au convenit să documenteze istoria familiei Lalu, rezultând volumul ”În căutarea timpului trecut… O cronică a familiei Lalu”.
Bostan a evidențiat dificultățile întâmpinate de familia Lalu în perioada comunistă. În 1948, bunicii, mama și fratele lui Ion Nicolau au fost evacuați din casa lor de pe strada Ștefan cel Mare. Au fost nevoiți să se mute în mai multe locații, inclusiv în casa unde a locuit Elena Cuza. Fratele mai mare al lui Ion Nicolau, Goghi, a fost atât de afectat de aceste evenimente încât a intrat într-o grevă a tăcerii în timpul liceului. Situația a fost gestionată cu tact de profesorul Mircea Dan, care a reușit să evite exmatricularea sa. În încheiere, Bostan a subliniat importanța documentării și conservării memoriei istorice a familiei Lalu, considerând că aceasta reflectă o parte importantă a istoriei locale și naționale.
Ion Nicolau: o decizie personală de a fixa memoria
Autorul volumului, Ion Nicolau, a vorbit despre apariția cărții ca despre o alegere voluntară, născută din dorința de a pune în ordine amintirile propriei familii și de a le transmite mai departe. A remarcat că ideea nu a venit dintr-un imbold exterior, ci dintr-un sentiment interior de necesitate. Autorul a descris cartea sa drept o expresie a memoriei voluntare: o construcție conștientă, atentă, sprijinită pe documente, mărturii și reflecții proprii.
Ion Nicolau a explicat că nu a fost singur în acest demers. Prieteni vechi, membri ai altor familii legate de istoria orașului i-au oferit date, episoade și confirmări, care au completat propria sa memorie. Fără sprijinul acestora, multe dintre elementele incluse în carte ar fi fost imposibil de recuperat. A menționat și aportul lui Constantin Bostan, care a reușit să așeze informațiile într-un context istoric și social coerent.
Printre episoadele relatate, Nicolau a amintit și dificultățile prin care a trecut familia sa în perioada comunistă, evocând direct atmosfera de suspiciune și lipsuri în care a crescut. A vorbit despre bunici și părinți ca despre oameni care, în ciuda persecuțiilor, au reușit să mențină un sens al demnității și al continuității familiale. Pe un ton reținut, dar clar, a adăugat că istoria acestei familii nu este singulară și că au existat, în Piatra-Neamț, numeroase alte familii care au trecut prin experiențe similare. Intenția sa nu a fost aceea de a face judecăți, ci de a transmite o fărâmă din ceea ce a însemnat să trăiești în acele vremuri.
În finalul intervenției, Nicolau a mulțumit publicului pentru prezență și a remarcat că interesul arătat de cei veniți la lansare dovedește că numele Lalu nu a fost uitat. A vorbit, de asemenea, despre legăturile formate de-a lungul timpului între familia sa și comunitatea pietreană – fie prin activitatea economică a înaintașilor, fie prin gesturile filantropice sau prin implicarea în viața socială a orașului. A amintit și de figura bunicii sale, care a găzduit temporar o tânără profesoară repartizată la Piatra-Neamț în anii ’70, gest pe care îl consideră definitoriu pentru spiritul deschis și solidar al familiei.
Cartea, a spus Nicolau, nu a fost scrisă pentru a oferi o imagine idealizată a trecutului, ci pentru a păstra vie o memorie care risca să se piardă. Nu este o lucrare științifică, ci una de rememorare lucidă, construită cu mijloace personale și cu un efort susținut de ani de zile. A mărturisit că procesul de scriere a fost dificil emoțional și că ezitase mult înainte de a face public acest material. Totuși, considera că era necesar, tocmai pentru ca poveștile trăite să nu rămână doar închisori interioare, ci să circule și să fie înțelese.
În încheierea evenimentului, atmosfera a devenit mai informală. Participanții au avut ocazia să discute direct cu autorul, să răsfoiască volumul și să schimbe impresii. Cei care au achiziționat cartea au primit autografe personalizate, iar întâlnirea s-a încheiat cu un pahar de șampanie oferit de organizatori.
Sandu MUNTEANU
