Anul acesta, solstiţiul de vară a avut loc sâmbătă, 21 iunie, la ora 05:42, marcând începutul oficial al verii astronomice şi cea mai lungă zi din an. Conform datelor publicate de Observatorul Astronomic ,durata zilei a fost de 15 ore şi 32 de minute, în timp ce noaptea a durat doar 8 ore şi 28 de minute.
Solstiţiul de vară reprezintă momentul în care Soarele ajunge la longitudinea astronomică de 90°, ceea ce marchează schimbarea sezonului în emisfera nordică. Această schimbare este cauzată de mişcarea Pământului în jurul Soarelui, combinată cu înclinarea axei sale, de aproximativ 66° 33’, faţă de planul orbitei. Datorită acestei configuraţii, Soarele luminează inegal cele două emisfere, generând alternanţa anotimpurilor.
După această dată, durata zilei începe gradual să scadă, iar noaptea să crească, până la solstiţiul de iarnă din decembrie.
Ce înseamnă solstițiu?
Cuvântul „solstițiu” provine din latinescul „solstitium”, format din „sol”, care înseamnă „soare”, și „stitium”, derivat din verbul „sisto” – „a opri”, „a face să stea”, „a rămâne constant”. Astfel, solstițiul poate fi tradus prin „Soarele stă” sau „Soare nemișcat”. Termenul are o etimologie dublă, provenind și din franțuzescul „solstice”.
Solstiţiul de vară are şi o semnificaţie specială și în România, fiind legat de tradiţii vechi. În această perioadă au loc sărbători precum aprinderea focurilor de Sânziene, ritualuri de purificare a animalelor şi protejarea recoltelor, reflectând legătura strânsă dintre fenomenele astrale şi viaţa rurală. De asemenea, este considerată o perioadă favorabilă pentru organizarea nunţilor, evidenţiind rolul social şi spiritual al acestui moment special al anului. (M.N.)
