După pseudo-reforma intitulată ironic ”România Educată”, promovată de cuplul de tristă amintire Johannis-Deca, lumea gândea optimist că mai rău nu se poate. Că lucrurile nu pot fi duse mai departe pe o curbă descendentă. Realitatea demonstrează că se poate și asta la un nivel mult mai mare. A venit guvernul Bolojan, care l-a menținut ministru pe Daniel David, o emanație a tot ce înseamnă mediu toxic de natură politică și profesională în zona educațională. Nu este momentul să insistăm pe realizările fostului rector de la Cluj, menționăm doar că Universitatea Babeș-Bolyai și-a pierdut locul oricum modest în clasamentul mondial de profil, denumit Shanghai. Guvernul ne-a anunțat ferm că învățământul cheltuie prea mulți bani și că va lua măsuri, ceea ce a și făcut. Mărirea normei didactice, creșterea numărului de elevi la clasă, pierderea personalității juridice pentru școlile sub 500 de elevi, micșorarea numărului de burse și lucrurile pot continua, așa cum au apărut ele. Ce înseamnă toate acestea în Neamț? O întrebare la care încercăm să răspundem acum, cu amendamentul că vor mai exista schimbări până la începutul anului școlar.
Dispar 9 școli: Creangă, Hogaș și Celibidache, scoși din rețeaua școlară
Primul efect al măsurilor de austeritate propuse de Guvern îl reprezintă dispariția unor unități școlare, care nu au școlarizat un număr de elevi care să se încadreze în limitele noii legislații. Fără discuție, la nivel de imagine impresionează ștergerea din rețeaua școlară a Colegiului Tehnic Forestier, una dintre cele mai vechi unități școlare din Piatra Neamț (care deține un portofoliu imobiliar râvnit de multă lume – n.r.) și care, cel puțin teoretic, ar trebui să pregătească oameni specializați în domeniul forestier. El va fi absorbit de Colegiul Tehnic de Transporturi Piatra Neamț, care avea și el puțin peste numărul limită de elevi.
Aceeași unitate școlară va absorbi și găzdui și Școala Postliceală Sanitară Piatra Neamț, care funcționa până acum în internatul Colegiului Național ”Calistrat Hogaș”.
Din punct de vedere al pierderilor la nivel de posturi – altele decât cele generate de mărirea numărului de ore, deocamdată nu ar fi daune majore. Cel puțin dacă ne raportăm la o declarație a directorului de la ”Auto”, doamna Daniela Mihăeș, care crede că directorii școlilor absorbite vor activa ca directori adjuncți: “Chiar dacă încă mai așteptăm ordinul de ministru în baza căruia se vor face toate aceste modificări, noi deja am demarat încadrările, planul de școlarizare la comun și toate celelalte demersuri. Este mult de muncă, pe termen scurt este un inconvenient, nu va fi deloc confortabil, volumul de muncă este foarte mare. Pe termen lung vom fi o unitate de învățământ mai puternică, toate cele trei unități de învățământ fiind școli cu tradiție din învățământul nemțean. Deja facem pregătiri pentru a-i primi pe cei de la postliceală, care vor învăța după-amiaza la noi în colegiu. Noi avem deja trei clase de seral și două de maiștri care învață după-amiaza, vor mai fi și cele zece clase de la Postliceala Sanitară. Pregătim și laboratoarele pentru ei”.
În Târgu-Neamț dispare o școală importantă, cea din Humulești, care purta numele marelui povestitor Ion Creangă. Soluția găsită? Să fie absorbită de Colegiul Tehnic care poartă același nume, chiar dacă prima școală are sediul la intrarea în oraș dinspre Piatra Neamț și colegiul la ieșirea spre Suceava. Fără discuție, vor exista probleme de logistică și supraveghere, dar asta a fost soluția găsită, nu știm dacă neapărat cea mai bună.
În Roman frapează, prin prisma numelui pe care-l poartă, dispariția Școlii de Artă ”Sergiu Celibidache”, care va intra în componența Liceului Ortodox ”Episcop Melchisedec”. Ca să înțelegem ce reprezintă școala respectivă spicuim câteva cuvinte din prezentarea de pe site-ul instituției: ”Faptul (infintarea scolii- n.r.) s-a petrecut in 1958, in plina epoca proletcultista cand, la initiativa unui grup de intelectuali romascani, Ministerul Invatamantului si Culturii a emis actul oficial de infiintare a Scolii de Muzica si Arte Plastice cu program suplimentar [actul nr., din data de…etc.]. Scoala a functionat initial in sediul unei institutii apartinand administratiei publice locale din perioada interbelica, apoi, in 1979, a fost mutata intr-o casa construita la sfarsitul secolului al XVIII-lea, ultimul proprietar de pana la nationalizarea socialista find familia Celibidache. Ambele cladiri, prin natura destinatiei lor, erau improprii pentru invatamantul artistic. In 2001, pe fondul legii bazate pe principiul restitutio in integrum, dar si din cauza degradarii cladirii, scoala a fost mutata temporar din casa familiei Celibidache in caminul Colegiului National Petru Poni, apoi, in 2005, in localul unei scoli de stat, unde funcționeaza si in prezent. Actuala conducere a scolii, beneficind de sprijinul Primariei din Roman, a reusit sa transforme cladirea scolii de cultura generala într-un spatiu adecvat invatamantului vocational de arta. In anul 2010, tinand cont de prestigiul mondial al unuia din muzicienii romascani, institutia noastra a adoptat titulatura de Scoala de Arte Sergiu Celibidache. La initiativa Primariei din Roman, din anul 2010 scoala noastra functioneaza cu program integrat de arta. Modificarile demografice din perioada anilor 70 si mai apoi din ani 90, au contribuit la redimensionarea spatiului cultural comunitar traditional, in sensul unei diversificari a manifestarilor si intereselor culturale ale comunitatii.
In prezent, institutia noastra a devenit un adevarat centru de cultura, recunoscut pe plan local si national, contribuind din plin la realizarea si dezvoltarea fenomenului cultural comunitar pe baza unei sinteze care insumeaza experinta trecutului si deschiderile spre comunitatea internationala, predominant europeana”.
Am păstrat textul așa cum este el postat pentru că, dincolo de numărul elevilor, probabil, a contat la luarea deciziei că nu sunt folosite diacritice în text la o școală cu pretenții artistice.
Tot în Roman dispare din rețea Școala Gimnazială ”Calistrat Hogaş”, care este atașată Colegiului Tehnic ”Petru Poni”.
În rural dispar patru școli, în patru comune, la Răucești, Borlești, Horia și Tămășeni. Aici lucrurile sunt mai simple, în comune existând două școli, acum va exista doar câte una.
Procesul de luare a deciziei în aceste cazuri nu a fost deloc simplu, spune Ionuț Ciocoiu, inspectorul școlar general din Neamț: ”Ce aș mai dori să menționez aici în ceea ce privește reorganizarea unităților de învățământ, așa cum spune și legea, noi am comunicat, pe baza datelor pe care le aveam în Sistemul Informatic Integrat, unităților teritorial-administrative, primăriilor, că trebuie comasate aceste școli. Am venit și cu propuneri. În unele cazuri, cel puțin în municipiul Piatra Neamț și orașul Târgu Neamț, au fost de comun acord și așa a rămas într-un final. În alte situații s-a schimbat varianta inițială, pentru că și primăria a venit cu propuneri proprii. La Roman, de exemplu, chiar s-a întâmplat să avem o ședință cu colegii directori dimineața și să-i anunț că va fi într-un fel, iar, după ora 14, am mai avut o discuție cu domnul primar și dumnealui a venit cu ceva argumente și le-am acceptat. Reorganizarea s-a făcut așa cum v-am spus mai înainte.”
Comasări de clase, din cauza numărului mic de elevi
Legea învățământului preuniversitar, la articolul 23, prevedea până acum că o clasă cuprinde în medie 16 elevi, la învățământul primar, cel puțin 10 elevi și cel mult 22. În învățământul gimnazial, clasa cuprindea, în medie, 18 elevi, dar nu mai puțin de 10 și cel mult 26.
Acum, prin Legea 141/2025 se modifică articolul 23, care reglementează numărul de elevi și preșcolari din clasele și grupele școlare, numărul de elevi la clasă crește. Se introduce posibilitatea ca, în situații excepționale, clasele să funcționeze cu până la 2 copii sub limita minimă și până la 4 peste limita maximă, cu avizul inspectoratului și justificare din partea școlii. Acest lucru face ca o clasă de elevi de liceu să poată avea, din nou 34, de elevi, față de 26 în prezent, ca în perioadele de dinainte de 2022. La gimnaziu, la fel, clasele vor putea avea, cu aprobare, chiar 32 de elevi, față de 26 în prezent, iar în învățământul primar, clasa va avea în medie 18 elevi, între 12 minim și 24 maxim.
În județul Neamț se vor face astfel de comasări “în mai toate școlile din mediul rural, de la grădiniță până la liceu. Dar, la liceu sunt foarte puține cazuri de comasări. În școli din comune avem comasări, sigure, în acest moment la: Borca, Pipirig, Grințieș, Drăgănești, Dobreni, Războieni, Dulcești, Horia, Moldoveni, Trifești și Bâra”, a precizat inspectorul general școlar Ionuț Liviu Ciocoiu.
Așa arată lucrurile oficial. Realitatea din teren este cu totul alta, chiar în orașe existând cazuri când ar trebui comasate clase, situația fiind la limită. Iar directorii, pe bună dreptate, trag cu dinții să formeze clase, primind în școală orice doritor, indiferent de motivele pentru care a plecat din altă școală. Ca să nu mai vorbim despre ”elevii invizibili”, înscriși în școli, dar care nu frecventează cursurile și care sunt doar ca număr.
Clase simultane
Noțiunea de învățământ simultan a dispărut un timp din Neamț. Acum, pe noile realități venite via Guvernul României, există două vești, prima, proastă că noțiunea a revenit în forță și a doua, dacă vrem să vedem și partea plină a paharului, că măcar nu avem clase cu dublu simultan adică nu învață decât câte 2 clase, nu 4. Ionuț Ciocoiu explică: ”Am urmărit, pe cât posibil, să vedem împreună cu colegii directori, să nu avem dublu simultan. Pentru cei care nu știu, dublu simultan înseamnă să ai patru clase, a cincea, a șasea, a șaptea, a opta.
La gimnaziu s-a reușit, dacă putem spune așa, să fie doar 14 formațiuni de studiu în regim simultan. În 12 școli, avem la Borca, Pipirig, Grințieș, Drăgănești, Dobreni, Războieni, Dulcești, Horia, Trifești, Moldoveni și Bâra. Nu știu dacă mi-a scăpat vreuna. Dacă la gimnaziu avem doar cele 14 cazuri în 12 unități de învățământ, la învățământul primar sunt mai multe cazuri de simultan și avem 60 de cazuri în 30 de unități de învățământ. Iar, la ante-preșcolar și preșcolar, situația stă un pic mai puțin roz, în sensul că avem 155 de situații, din care 95 cu 3 nivele de studii.”
Simpla lecturare a declarației este suficientă pentru a înțelege exact nivelul dezastrului. Sunt copii mai puțini, care vor fi mai greu de pregătit, este greu să lucrezi cu două clase diferite în același timp și să ai și performanțe.
Impactul la nivel de cadre didactice, elevi și părinți – major și încă greu de cuantificat
În acest moment este greu de spus câte catedre se pierd în Neamț, câți profesori vor avea nevoie de completări de catedră, câți dintre ei nu vor avea ore suficiente chiar și după ultima etapă de mobilități. Este o realitate că unele cadre didactice au intrat în concediu în calitate de titulari și s-au trezit că nu mai au catedră întreagă, poate nici măcar jumătate. La fel, unii părinți știau că duc copiii la școala unde i-au înscris și acum află că școala nu mai există sau, mai rău, că aceștia vor învăța la simultan sau în clase comasate, în condiții total diferite. Va exista, fără îndoială un fenomen de respingere a acestei situații și mulți își vor muta copiii, indiferent de costuri, în școli unde va exista un proces de învățământ desfășurat în condiții cât de cât normale.
La acest moment există o situație a cazurilor de profesori care au nevoie de completarea catedrelor, dar se mai fac verificări. Generalul Ionuț Ciocoiu a declarat că au fost soluționate un număr de 310 cazuri, la nivelul unităților de învățământ, iar din cele 310, 289 erau la nivel de titulari și 21 de cazuri la profesori care au fost angajați pe perioada de viabilitate a postului: ”Cazurile în care nu s-a putut rezolva la nivel de unitate de învățământ, le preluăm noi. Aici avem un număr de 22 restrângeri și 59 completări. Din cele 22 de restrângeri, 16 sunt la profesorii titulari și 6 la colegii care sunt pe viabilitatea postului. În ceea ce privește completarea normei didactice, ea se poate realiza doar dacă există deja un număr de 10 ore, adică jumătate de catedră. Dacă nu sunt 10 ore, atunci automat vor intra la restrângere de activitate și atunci trebuie să găsim ore, soluții, variante care să fie acceptate și de dumnealor.”
Care va fi situația reală, din teren, vom știi probabil după începerea anului școlar. Unul care se anunță deloc benefic pentru toți cei implicați.
Valentin BĂLĂNESCU
