O grupare infracțională, constituită în cea mai mare parte din femei, a reușit să exploateze naivitatea unui număr impresionat de persoane, atât din țară, cât și din străinătate, de la care a obținut o sumă record, peste 800.000 de lei. Activitatea infracțională a durat aproximativ jumătate de an, gruparea fiind destructurată după o reclamație depusă la organele de urmărire penală. La un calcul rapid rezultă că acuzații au încasat în medie cam 134.000 lei în fiecare lună. Și asta s-a întâmplat în condițiile în care nici unul din făptași nu s-a văzut niciodată cu nici una dintre victime. „Serviciile ritualice” promise de cei din gruparea infracțională erau prestate online, iar doritorii interesați achitau sumele cerute de escroci prin virament bancar. Anchetatorii nu au fost sesizați de vreuna dintre victimele care a dat bani grei pentru a cumpăra la propriu, magie și vrăjitorie.
Singura care s-a sesizat – stareța Mănăstirii Văratec
Singura reclamație primită de anchetatori a fost cea a stareței Mănăstirii Văratec, Iosefina Giosanu. Aceasta s-a adresat Inspectoratului de Poliție Județean Neamț pe 21 decembrie 2023 printr-o petiție online. Stareța a arătat faptul că în urmă cu o săptămână, pe 15 decembrie, a fost contactată telefonic de o femeie din localitatea Ungheni, Republica Moldova, care i-a spus că a accesat un site unde erau postate fotografii cu imaginea stareței îmbrăcată în haine monahale. Apoi a relaționat telefonic cu o femeie care a răspuns la telefonul afișat pe site și care ar fi convins-o că are har și că o va ajuta să își rezolve problemele personale. În acest fel a fost încredințată că discută cu o maică reală, fiind determinată să îi transfere interlocutoarei, în mai multe tranșe, o sumă foarte mare de bani. Pentru a fi și mai credibilă, autoarea i-ar fi pus victimei la dispoziție o fotografie cu un act de identitate, care avea atașată în fals fotografia stareței de la Văratec. Aceasta din urmă a reclamat comiterea infracțiunii de fals informatic având în vedere că site-ul https://maicuta-marinela.com/index.html nu-i aparține, dar folosește imaginea publică a stareței, pretinzând în fals că este măicuță călugăriță. Stareța de la Văratec a declarat că se consideră vătămată, deoarece i-a fost folosită imaginea, apreciind că au fost cauzate prejudicii de imagine atât la adresa sa, ca stareță a Mănăstirii Văratec, cât și mănăstirii pe care o conduce. De aici a plecat ancheta care a culminat cu 10 percheziții domiciliare care au avut loc pe 2 aprilie 2024. Acțiunea polițiștilor de investigații criminale și a unui procuror de la Târgu Neamț a avut loc în județele Vrancea, Galați și Vâlcea, de unde erau acuzații, în dosarul penal cu acuze de înșelăciune și fals informatic. În esență gruparea formată din șapte femei și doi bărbați crea pagini web prin care erau promovate servicii ritualice sub masca unor măicuțe. Inițial prejudiciul a fost estimat la 250.000 de lei, dar la finalul anchetei s-a stabilit faptul că dimensiunea fraudei era mai mare de mai bine de trei ori.
Cum funcționa fabrica care a împachetat fum
Cercetările au stabilit că acuzați erau în strânse relații de rudenie, fiind implicate mama, fiica și nora dintr-o singură familie, iar bărbații inculpați sunt tată și fiu. Pe lângă aceștia întregeau tabloul concubinii unora dintre făptași.
„Femeile din ramura comunității rrome de zavragii s-au promovat în timp ca având preocupări ezoterice, cu har pe linie de vrăjitorie, descântece și capacități de citire a viitorului în cărțile de tarot, atrăgând în acest fel persoane credule și naive de la care să obțină sume de bani”, conform motivării hotărârii de condamnare dispusă de Judecătoria Târgu Neamț.
Vremurile le-au obligat să se adapteze și femeile au început să se promoveze în mediul online, respectiv pe rețele de socializare precum Facebook, Instagram, Tik Tok dar și pe Youtube. Astfel au dobândit acces rapid la public drept pentru care și-au creat conturi și au postat anunțuri autointitulându-se „tămăduitoare” sau „vrăjitoare” modalitate în care au fost și mai vizibile pentru grupurile țintă. Cu sprijinul unor specialiști IT au creat multiple site-uri web pe portalul Google, cu conținut fals. Acolo s-au prezentat drept măicuțe călugărițe și pentru a convinge au postat pe site-uri fotografii reale preluate de pe internet cu imaginea unor măicuțe călugărițe reale îmbrăcate în haine monahale. De exemplu fotografiilor reale ale stareței Mănăstirii Văratic postate pe site-ul web www.maicuta-marinela.com sau ale stareței Mănăstirii Ghighiu, din Prahova, postate pe site-ul https://maicuta-paraschiva-elena.eu. Acuzatele atașau texte care îi sensibilizau pe cei în suferință și care credeau că au găsit panaceul universal. Ele ofereau o gamă variată de servicii spirituale și de ajutor, respectiv “Vindecare Spirituală și Fizică”, “Rugăciuni pentru dragoste și împăcare”, “Fertilitate și Binecuvântare în Familie”, ori “Consiliere Spirituală”. Urmăritorii erau îndemnați ca, pentru obținerea ajutorului în rezolvarea problemelor de natura celor menționate, să le contacteze pe femei telefonic pe numerele afișate pe site-uri, prin apăsarea unui simplu „buton” de WhatsApp.
„În finalul conținutului site-urilor web erau postate și alte mesaje fictive, de mulțumire, dând impresia că provin de la persoane reale, care afirmau în fals că și-ar fi rezolvat problemele cu ajutorul măicuțelor respective”, se mai arată în documentul citat.
Site-urile au fost înregistrate pe un server al unui administrator de servicii de găzduire web, pentru a le face vizibile pe Google. La cererea acuzatelor, un IT-ist a înregistrat în timp, contracost, 36 de site-uri web, vrăjitoarele fiind promovate prin campanii online plătite periodic, cu card bancar. Site-urile erau setate să fie vizibile de un public dintr-un anumit areal geografic cât și după anumite cuvinte cheie precum „măicuță”, „maică” sau preot”.
Dimensiunea fraudei sancționată cu peste 16 ani de închisoare
Zeci de persoane au fost înșelate în acest fel, de la unele acuzații obținând sume cu care și-ar fi putut cumpăra un apartament.
„Prin această metodă a site-urilor web cu conținut fals despre măicuțe, autoarele au urmărit să impresioneze și să atragă și categoria persoanelor credincioase (cu înclinație religioasă), mizând și pe nevoia disperată de ajutor a unor persoane cu diverse probleme personale grave sau mai puțin grave, cu scopul de a înșela un număr cât mai mare de persoane vulnerabile de la care să obțină avantaje patrimoniale injuste”, se arată în decizia instanței.
Deși pare incredibil, cei care au apelat la ajutorul vrăjitoarelor de ocazie au fost dispuși să plătească oricât pentru a scăpa de problema care le apăsau sufletul, dar le-a ușurat portofelul. Câteva zeci la număr, vreo 40, cărora acuzații au fost obligați să le plătească drept daune, sumele plătite prin virament bancar falselor măicuțe. Presupunând că-și vor mai vedea vreodată banii, părțile vătămate au de recuperat de la escroci sume mai mici, între câteva sute de lei și cel mult 2.000 de lei. Alții au fost mai generoși cu prestatorii de servicii ritualice promovați online și le-au transferat 6.800 lei, 7.300 lei, 11.500 lei, 25.700 lei, sau în mai multe tranșe un total de 64.300 lei. Cei care nu au avut la îndemână lei, au achitat serviciile fictive în moneda europeană. Unii au fost strânși la pungă și au făcut transferuri bancare de 50 sau 290 de euro până la cel mult 6.000 de euro. Două persoane au rămas cu o pagubă majoră și cel mai probabil nu și-au rezolvat problemele sentimentale. Către acestea parte din membrii grupării au fost obligați să achite 20.698 de euro, respectiv 76.500 euro. Pentru că o parte dintre cei deferiți justiției, 9 la număr, au recunoscut faptele, beneficiind astfel de prevederile legii care stabilesc reducerea pedepsei cu o treime, sancțiunile decise de magistrații din cadrul Judecătoriei Târgu Neamț nu au fost foarte mari. Cei care nu și-au admis vina au primit pedepse modice, dar cu executare în regim de detenție. Astfel Ghiocel Ioana a fost condamnată la 3 ani și 8 luni de închisoare, cu executare, pentru 85 de fapte, iar Crețu Bianca a fost găsită vinovată de 111 fapte pentru care va sta după gratii 3 ani. Ceilalți acuzați din același dosar, Șerban Manuel, Șerban Rodica, Lupu Alina Tanța, Gheorghe Daiana, Stan Petre Bogdan, Ghiocel Lămâia și Ghiocel David, au fost condamnați la pedepse de 2,8 ani cu executare, un an și 4 luni în aceleași condiții, un an și opt luni sau un an, tot cu executare, precum și sancțiuni cu suspendarea executării de un an, un an și 2 luni, respectiv un an și 3 luni. Sentința nu este definitivă și a fost atacată de toți cei nouă acuzați. Cauza va ajunge pe rolul Curții de Apel Bacău care va da o hotărâre definitivă.
Gabi SOFRONIA
