EXCLUSIVITATE ”Mi se pare îngrijorătoare atitudinea Administrației Trump față de România, destul de rece, critică uneori” / interviu cu general (r) Ștefan Dănilă, fost șef al Statului Major al Armatei Române

Generalul cu patru stele Ștefan Dănilă, fost șef al Statului Major General, este singurul conducător al armatei provenit din rândurile forțelor aeriene, o armă considerată, pe bună dreptate, una de elită. Pilot de MiG-21 Lancer, generalul Dănilă a fost apreciat nu doar în țară, ci și de omologii săi din NATO. Generalul Dănilă rămâne conectat la structurile NATO și la evoluțiile din domeniul apărării, oferind analize lucide despre securitatea regională, recenta decizie a președintelui Trump de a retrage din România o parte din soldații americani și efectele pe termen lung ale acestei retrageri.

– Domnule general, ar trebui sau nu să fim îngrijorați de reducerea numărului de militari americani din România? Dvs. cum priviți această situație?

Reducerea numărului de militari americani în România, Bulgaria, Slovacia și Ungaria vine ca urmare a deciziei Administrației Trump de a reduce forțele americane din Europa, o decizie anunțată din primele luni de mandat. Ca moment, era de așteptat, deoarece era momentul rotirii forțelor, care coincide în acest an cu începutul anului bugetar în SUA (buget blocat de congresmenii americani, prin lipsa unei majorități de 2/3 pentru aprobare). Mai întâi e bine să vedem partea plină a paharului, adică menținerea Bazei de la Deveselu și a unui număr de aproximativ 1.000 de militari în România, ceea ce demonstrează că în urma evaluării făcute de Pentagon, există interes pentru SUA în această regiune. Desigur, comparativ cu Nord-Estul Europei, respectiv Polonia și statele baltice, interesul este mai scăzut, deoarece acolo nu se reduce „cu niciun soldat”, așa cum declara președintele polonez după vizita la Casa Albă. Îngrijorătoare mi se pare atitudinea Administrației Trump față de România, destul de rece, critică uneori. Lipsa unui ambasador, contacte la nivel înalt aproape inexistente sau doar protocolare, la nivelul minim de mesaje. Din punct de vedere militar, este o problemă de prezență de descurajare, dar și de parteneriat pentru exerciții, adică pentru instruirea în comun. O altă problemă ar putea fi continuarea extinderii bazei aeriene, în actualele condiții, cu revizuirea unor planuri, dacă va fi cazul. 

– Ce semnale se dau Rusiei prin această retragere?

Deoarece oficiali ruși au menționat destul de des Baza Aeriană de la Mihail Kogălniceanu ca o amenințare pentru Federația Rusă sau, cel puțin ca o poziționare agresivă a forțelor americane, am putea spune că decizia americană poate fi interpretată ca un gest de bunăvoință pentru Putin. Nu întâmplător, prima informație a venit din presa ucraineană, mult mai sensibilă la orice gest al americanilor față de ruși. 

– Faptul că nici până acum SUA nu și-a numit un ambasador în România, poate arăta că țara noastră se află într-o zonă de dezinteres pentru președintele Trump?

Așa cum spuneam, este un mesaj politic și diplomatic care ar trebui să determine acțiuni mai hotărâte ale oficialilor români, deoarece securitatea României se bazează pe Parteneriatul strategic pentru secolul XXI cu SUA. Adică se baza pe acest parteneriat. Dacă se dorește o altă orientare, aceasta ar trebui clarificată public, dar cred că nu ne permitem să neglijăm relația cu SUA, atâta timp cât a doua mare putere nucleară a lumii este ostilă față de NATO, UE, implicit și față de România. 

– Cine credeți că se face vinovat de această situație a retragerii unor soldați americani? Clasa politică sau generalii Armatei Române?

Decizia este a Administrației americane. E adevărat, poate că ar fi putut fi influențată dacă președintele Trump ar fi avut o simpatie pentru președintele României, dar, deocamdată pare să nu îl cunoască, sau să îl trateze cu răceală. Politica americană actuală se bazează pe simpatii și antipatii, precum și pe contracte sau investiții avantajoase pentru SUA. România a primit de la președintele Trump o listă cu ce nu trebuie să facem, vestita „To do list” primită împreună cu șapca de președintele Iohannis în primul mandat Trump, o săpuneală publică din partea vicepreședintelui Vance și un dezinteres pentru marile companii americane de a investi în România. 

– Există posibilitatea ca pe viitor americanii să-și retragă și alți soldați din România? Și dacă da, care este riscul și ce ar trebui să întreprindă diplomații români și președintele Nicușor Dan?

Cred că evaluarea a fost făcută și decizia privind numărul de militari este destul de fermă. Desigur, Congresul poate să nu valideze decizia Administrației, dar nu cred că această palmă pe care ar primi-o președintele Trump ar fi în favoarea relațiilor cu România. 

– Domnule general, se tot vorbește în spațiul public despre reașezarea sferelor de influență la nivel mondial. La momentul de față, ne aflăm sau nu într-o fază incipientă a acestei noi ordini mondiale?

Dinamica echilibrului de putere nu poate fi negată, există dintotdeauna, nu doar pentru că așa susțin teoreticienii realiști și neorealiști. Hegemonia americană rezultată la finalul Războiului Rece a fost mult timp contestată, iar revenirea Rusiei pe scena relațiilor internaționale a fost doar o etapă, vizibilă cam din 2007. Desigur, Rusia nu are anvergura de a fi o mare putere globală, dar insistă să fie o putere care contează, nu doar regional. Emergența economică și militară a Chinei și Indiei reprezintă un argument pentru a vedea posibilitatea modificării ordinii mondiale post Război Rece, dar încă nu este clar cine și cum se vor stabili regulile noii lumi sau noile reguli ale lumii. 

– Unii analiști spun că acest val de emoții stârnit de dezbaterile pe marginea retragerii unor soldați americani face parte din războiul psihologic/hibrid al Rusiei. Adevărat sau fals?

Dezbaterile sunt firești, la fel cum erau de așteptat și interferențele venite din Rusia, momentul oferă oportunități pentru a se pune la îndoială credibilitatea susținerii Europei de Administrația Trump, cel puțin a unor state din Europa, îngrijorare pentru Ucraina și pentru statele afectate direct de decizia reducerii prezenței militare. Subiectul este folosit în disputele politice interne, cu acuze mai mult sau mai puțin întemeiate, este un moment dificil pentru guvern și președinte, deoarece este un moment negativ, nu poate fi ascuns. Desigur, cei care sunt afectați au și instrumentele pentru a contracara efectele deciziei americane, în sensul îmbunătățirii relației cu SUA. Eu aș vedea un moment similar cu cel al neincluderii României în primul val de aderare la NATO. Atunci, ca o compensare, a urmat vizita președintelui american în România. Ar fi important ca într-un timp rezonabil să se obțină măcar vizita vicepreședintelui Vance, care ar putea șă își schimbe părerea despre țara noastră, iar opinia lui ar cântări foarte mult. Cred că există multe căi pentru a organiza această vizită, indiferent de costuri. 

A consemnat Ciprian-Traian STURZU