
Florea Dumitrache s-a născut la 2 mai 1948 în București într-o familie cu posibilităţi materiale reduse. Porecla de „Mopsul” a primit-o în copilărie, după cum povestea chiar el: „Pe strada noastră, pe Giurgiului, era o babă care avea un nuc în curte. Mie îmi făcea cu ochiul, motiv pentru care l-am atacat de câteva ori. Într-o zi m-a prins în pom, la furat. A strigat la mine: «Dă-te jos, mopsul dracului!», probabil că văzuse nasul meu ca al unui câine mops”. A început fotbalul pe maidane, iar la vârsta de 13 ani ajunge în lotul juniorilor celor de la Rapid București. Dar era firav şi antrenorul nu îl băga la jocuri foarte des. Dar peste trei ani au fost decisive insistențele antrenorului dinamovist Traian Ionescu pentru a trece de la juniorii Rapidului la cei de la Dinamo, iar în câteva luni, la 17 ani, a debutat în echipa mare, jucând alături de Ion Pârcălab, Costică Frățilă, frații Nunweiler sau Mircea Lucescu.
La 5 iunie 1968, România juca cu Olanda. Dumitrache avea 20 de ani şi ridica tribunele în picioare. În sezonul 1968/1969, Florea Dumitrache a devenit pentru prima oară cel mai bun marcator din Divizia A cu 22 de goluri și fiind desemnat şi cel mai bun jucător român al anului.
Florea Dumitrache a contribuit la calificarea echipei naționale la Campionatul Mondial din Mexic din 1970, terminând grupa preliminară pe primul loc în fața Greciei, Portugalei și Elveției. În Mexic, Mopsul a înscris două goluri pentru România, în victoria cu 2-1 împotriva Cehoslovaciei și în înfrângerea cu 3-2 împotriva viitoarei campioane mondiale, Brazilia. Faza din meciul cu Anglia, în care Florea Dumitrache era cât pe ce să-i dea cap în cap pe Labon și Bobby Moore, avea să îi înnebunească pe mexicani, care au transmis faza la televizor timp de o săptămână.
În sezonul 1970/1971, Mopsul a câștigat primul titlu de campion, fiind foarte aproape de a face eventul, fiind învinși pentru al treilea an consecutiv în finala Cupei României de către Steaua București, cu scorul de 3-2. A înscris 15 goluri, fiind și cel mai bun marcator al campionatului. În următorul sezon, o accidentare destul de serioasă avea să-l oprească pe Florea să-și ajute echipa să câștige un nou trofeu. Juca doar 10 meciuri și înscria 5 goluri. Revenind după accidentare, Florea Dumitrache lupta pentru un nou titlu de campioană, reușind să înscrie 15 goluri.

Venirea lui Dudu Georgescu nu l-a împiedicat să înscrie 19 goluri, doar Dudu Georgescu înscria mai mult: 21 de goluri. În sezoanele 1974/1975 și 1975/1976, Florea Dumitrache juca doar 33 de meciuri, reușind să înscrie de 11 ori. Şi a fost trimis la Jiul Petroșani, considerat de mulți din conducerea lui Dinamo drept un jucător terminat. Dar Mopsul, în cele trei sezoane cât a stat la Jiul, a înscris 37 de goluri, dintre care numai 20 în primul sezon, ajutându-și echipa să termine pe locul 5. În sezonul 1979/1980, s-a transferat la Corvinul Hunedoara, o echipă ce avea în acel moment în lot pe Romulus Gabor, Ioan Andone, Mircea Rednic, Dorin Mateuț și echipa a promovat din Divizia B şi cu cele 15 goluri ale lui Dumitrache înscrise în 24 de meciuri. Pentru Corvinul, ”Mopsul” a mai jucat încă 4 sezoane, toate în prima ligă, cu 79 de meciuri și 25 de goluri, reuşind să ajungă pe locul 3 în sezonul 1981/1982, calificându-se în cupele europene.
În Cupa UEFA, Corvinul a trecut de austriecii de la Grazer cu scorul general de 4-1, dar a pierdut în fața iugoslavilor de la Sarajevo cu scorul general de 4-8, după un incredibil meci la Hunedoara, care avea să se termine 4-4. Sezonul 1983/1984, la vârsta de 36 de ani, avea să fie ultimul sezon din cariera sa.
În cariera sa, ”Mopsul” a jucat 357 de meciuri în prima ligă, înscriind 170 de goluri. Pentru echipa națională, a jucat 31 de meciuri în şase ani și a înscris de 15 ori, dintre care două goluri la Campionatul Mondial din 1970. O mare recunoaştere a valorii sale a fost selecționarea într-o reprezentativă a lumii cu ocazia meciului de adio al celebrului portar sovietic Lev lașin.
Florea Dumitrache s-a stins din viață pe dată de 26 aprilie 2007, la vârsta de 59 de ani, în urma unui atac cerebral. S-a spus că i-a plăcut mult viața, precum colegului său de generaţie, Gicu Dobrin. Ambii au ars cu multă intensitate, în viaţă şi în fotbal, şi au părăsit amândoi această lume în acelaşi an: 2007. ”Mopsul” și ”Gâscanul”… (Daniel DIEACONU)




