Șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad, a făcut o afirmație care a pus pe jar populația. Într-o emisiune televizată șeful Armatei Române a punctat faptul că cetățenii ar trebui să aibă provizii pentru 72 de ore și că toți românii, indiferent de sex și de vârstă, ar trebui să aibă cunoștințe minime de folosire a armelor. Având în vedere faptul că pe rețele sociale, și nu numai, se vorbește de iminența unui război, dar și conflictul armat din Ucraina vecină, susținerile generalului Gheorghiță Vlad au dat naștere la îndoieli și întrebări din cele mai diverse. În acest context Ministerul Apărării Naționale a venit cu precizări legate de afirmațiile șefului Statului Major al Apărării. MApN punctează faptul că susținerile reprezintă viziunea profesională și recomandările celui mai înalt responsabil militar al Armatei Române privind creșterea rezilienței individuale și în societate. Recomandările făcute ar fi aliniate cu cele mai bune practici din state aliate precum Finlanda, Suedia și Danemarca și se încadrează în obiectivele strategice asumate de România la nivel NATO și UE. În esență recomandările șefului Statului Major al Apărării trebuie tratate ca având caracter preventiv și educativ, parte a unei culturi moderne de securitate, ceea ce presupune o populație mai bine informată și pregătită pentru mai multe tipuri de criză.

Ce este și ce ar trebui să conțină rucsacul de rezervă

Șeful Statului Major al Apărării a declarat că dacă ar spune că „de mâine trebuie să aveți asta și asta”, s-ar crea panică, dar dacă Inspectoratul pentru Situații de Urgență publică un ghid pe site, nu-l citește nimeni. MApN punctează că rezerva minimă pentru 72 de ore este în acord cu standardele generale de pregătire pentru situații de urgență promovate la nivel interinstituțional, inclusiv de structuri precum Departamentul pentru Situații de Urgență, precum și cu recomandările de la nivel european. Este vorba de apă și produse neperisabile pentru timpul ipotetic în care serviciile publice ar putea fi afectate de dezastre naturale, crize energetice sau alte situații excepționale. MApN a subliniat că recomandarea nu constituie un indiciu al unei amenințări militare iminente. Pentru a stabili concret la ce se referă generalul Gheorghiță Vlad, am verificat la sursă, platforma națională de pregătire în situații de urgență fiipregatit.ro. Conform informațiilor oficiale, indicat este să fim pregătiți, deoarece urgențele se pot întâmpla oricând. Ca atare, recomandat este să ne informăm din surse oficiale, să avem un rucsac de urgență și să elaborăm, dar și să exersăm un plan de urgență. Rucsacul de urgență ar trebui să fie pregătit în orice gospodărie și ar trebui să conțină 4 litri de apă de persoană, precum și alimente compacte şi uşoare, care nu necesită răcire, fierbere ori coacere. Sunt indicate conserve, alimente deshidratate, batoane energizante, biscuiți, alimente proteice, dulceaţă, sucuri, cafea, ceai, plus alimente pentru nevoi speciale: mâncare pentru bebeluşi, lapte, etc., dar și mâncarea animalelor de companie. În același rucsac ar trebui să încapă acte personale, bani, un set de chei auto și de la casă, harta fizică a zonei și numerele importante de telefon. La acestea se mai adaugă o trusă de prim ajutor cu medicamente personale, analgezice și antiseptice, plus obiecte sanitare ca dezinfectant, șervețele umede, săpun, șampon, pastă și periuță de dinți. Nu trebuie omise articolele de îmbrăcăminte și încălțăminte, sac de dormit și pături groase, un radio cu baterii sau energie solară, baterii de rezervă, briceag, baterie externă pentru mobil, cabluri de încărcare și multe, multe altele. Proviziile trebuie adaptate după nevoile familiei, de exemplu mâncare pentru bebeluși sau persoane cu dizabilități ori boli cronice. Și alte state europene recomandă un rucsac de urgență cu un conținut similar, lucruri, apă și alimente care să asigure supraviețuirea pentru o perioadă mai lungă. Specialiștii ne îndeamnă să facem orice lucru simplu care ar putea crește durata proviziilor. În cazul întreruperii apei ar trebui ca anterior avariei să umplem căzi și recipiente, rezervoarele și piscinele. Stocul de apă pentru băut ar trebui să fie de 4 litri de persoană pe zi. În cazul penelor de curent se recomandă deschiderea ușii frigiderului cât mai rar posibil și pregătirea unui stoc alternativ de iluminat fără flacără, precum lanterne cu baterii sau dinam ori batoane luminoase. În situația în care știm că alimentarea cu gaze se va întrerupe pentru o anumită perioadă, ori dacă avaria este neprevăzută, ar trebui să avem la îndemână alimente neperisabile de genul conservelor cu termen mare de valabilitate, un aragaz de camping și combustibilul necesar, la care se adaugă două pături sau un sac de dormit de fiecare persoană. Ca recomandare generală, populația nu trebuie să fie prinsă nepregătită și trebuie să știe să reacționeze în caz de criză.

Cunoștințe de instruire militară, nu serviciu militar obligatoriu

Șeful Statului Major al Apărării a vorbit și despre utilitatea dobândirii unor cunoștințe elementare de instruire militară a populației. Ministerul Apărării Naționale punctează faptul că recomandarea generalului Gheorgiță Vlad nu se referă la o formă de serviciu militar obligatoriu, ci se înscrie în direcția consolidării rezervei și a rezilienței societale prin instrumente voluntare și programe legale de pregătire. Recomandările referitoare la instruirea militară minimă ar fi justificate de necesitatea unei culturi permanente de pregătire. Populația se poate pregăti din punct de vedere militar prin programul „Rezerviști voluntari”, prin care cetățenii se pot angaja, pe bază de voluntariat, în rezerva operațională a Armatei României. Conform site-ului recrutaremapn.ro noțiunea de rezerviști voluntari reprezintă personalul selecționat pe bază de voluntariat, care consimte, pe bază de contract individual pe durată determinată, să încadreze funcții în statele de organizare ale structurilor din cadrul Ministerului Apărării Naționale. Primul contract se încheie pe o perioadă de 4 ani, iar următoarele pe o perioadă de maximum 3 ani. Rezerviștii voluntari pot fi cadre militare, rezerviști voluntari (ofiţeri, maiştri militari, subofiţeri) sau soldați și gradați rezerviști voluntari, iar aceștia se pregătesc pentru a îndeplini orice misiune, la fel ca și militarii în activitate. Spre deosebire de militarii profesioniști care sunt prezenți zi de zi în unitatea militară în care sunt angajați, rezerviștii voluntari trebuie să fie prezenți la unităţile lor doar în perioadele de instruire și de îndeplinire a misiunilor, atunci când sunt chemați, pentru anumite perioade, scurte și bine determinate. În afara acestor obligații, rezerviștii voluntari care sunt angajați în mediul civil, își continuă activitatea la locul lor de muncă.

„În perioada în care sunt chemați la unitate, rezerviștii voluntari primesc salariul aferent funcției militare pe care o ocupă, la fel ca militarii în activitate care ocupă funcții similare. În restul timpului, când își continuă activitățile obișnuite, ca civili se acordă 30% din salariul funcției militare pe care o au ca rezerviști”, conform recrutaremapn.ro.

Cei care intră în program beneficiază pe lângă remuneraţie de indemnizație de instalare egală cu solda de funcție, la care se adaugă solda de grad, gradațiile și solda de comandă, după caz și nu există obligația restituirii cheltuielilor de recrutare şi selecţie, în situația nesemnării/nefinalizării contractului. La acestea se adaugă drepturi de echipare și de hrană, conform reglementărilor aplicabile personalului militar în activitate, iar pe timpul participării la instruire sau la îndeplinirea unor misiuni, beneficiază de normele de hrană, sub formă de hrană preparată sau de valoarea financiară neimpozabilă a acestora. Plus măsuri de protecție socială, asistență medicală și medicamente și multe altele. Se pot înscrie cetăţeni cu sau fără pregătire militară, cu vârsta 18 și 55 de ani, pentru cei care optează pentru cadre militare rezerviști voluntari, respectiv între 18 și 50 de ani, pentru cei care optează pentru soldați și gradați rezerviști voluntari.

Potrivit MApN „noul concept al militarilor voluntari în termen” vizează tinerii între 18 și 35 de ani care doresc să urmeze o formă de pregătire militară de bază, în baza modificărilor propuse la Legea nr. 446/2006 privind pregătirea populației pentru apărare, aflată în prezent pe circuitul legislativ. Este vorba de o perioadă limitată de instruire, cu statut și beneficii clare, ca instrument suplimentar de completare a rezervei și de creștere a nivelului de pregătire în rândul populației tinere.

Gabi SOFRONIA