Pe 8 ianuarie, odată cu reluarea cursurilor școlare, familiile cu copii din România primesc alocațiile de stat la aceleași valori stabilite în decembrie 2024, fără nicio indexare, deși legea prevede explicit majorarea anuală în funcție de inflație.
Astfel, alocația de stat rămâne la valoarea de 292 de lei pe lună pentru copiii cu vârsta între 2 și 18 ani și de 719 lei pentru copiii cu vârsta de până la 2 ani (respectiv 3 ani în cazul copiilor cu dizabilități).
Decizia nu este una întâmplătoare, ci face parte dintr-un set mai larg de măsuri de austeritate, prin care Guvernul Bolojan urmărește reducerea cheltuielilor bugetare. Problema este că, din nou, economiile sunt făcute acolo unde este cel mai ușor: pe seama copiilor și a familiilor.
Legea prevede indexarea, Guvernul o ignoră
Potrivit Legii nr. 61/1993, articolul 3, alineatul (2), cuantumul alocației de stat pentru copii se indexează anual cu rata medie a inflației, comunicată de Institutul Național de Statistică. Cu toate acestea, prevederea legală este ignorată pentru al doilea an consecutiv.
Înghețarea alocațiilor a fost decisă inițial de Guvernul Ciolacu, prin așa-numita „ordonanță-trenuleț” adoptată la finalul anului 2024, iar măsura este continuată în prezent de Guvernul Bolojan, prin articolul XXV din Legea nr. 141/2025, cunoscută drept „Legea Bolojan”.
Practic, un drept prevăzut clar de lege este transformat într-o variabilă de ajustare bugetară, sacrificată ori de câte ori Executivul caută soluții rapide pentru acoperirea deficitului.
Promisiuni uitate, discursuri reciclate
În toamna anului 2024, fostul ministru al Muncii, Simona Bucur Oprescu, anunța public indexarea alocațiilor. Câteva luni mai târziu, aceeași guvernare bloca majorarea printr-un act normativ adoptat pe final de an.
Situația se repetă și în prezent. Actualul ministru al Muncii, Florin Manole, critica în urmă cu câțiva ani exact acest tip de decizii – înghețări, promisiuni abandonate și incoerență în politicile dedicate copiilor. Astăzi însă, ministerul pe care îl conduce aplică aceeași politică.
Economii când vine vorba de copii
Decizia vine într-un context paradoxal: România se confruntă cu scăderea accentuată a natalității, migrația tinerilor și îmbătrânirea populației, iar sprijinul financiar acordat familiilor rămâne printre cele mai reduse din Uniunea Europeană.
În timp ce discursul oficial vorbește despre „viitor”, „familie” și „susținerea natalității”, realitatea bugetară arată altceva: atunci când este nevoie de economii, copiii sunt primii pe lista tăierilor. Lucru care este vizibil și cu reforma din Educație.
