Alegerile parlamentare din finalul anului 2024 au produs destule surprize și în Neamț. La final a rezultat o listă care cuprinde oameni, majoritatea necunoscuți pentru cetățenii județului Neamț, care au ajuns pe liste din varii motive, dar dintre care mulți nu știau nici măcar cinci localități din județ. Marii învinși în alegeri, luând în calcul așteptările, au fost PSD și, mai ales, PNL. AUR a ocupat trei locuri, la fel ca și PSD.

Diana Șoșoacă a câștigat două locuri în Parlament pentru două personaje politice care acum au căutat alte locuri unde să se desfășoare politic. La coadă, USR, cu un rezultat foarte slab, și POT, partidul care l-a sprijinit pe Călin Georgescu, au prins câte un loc în Parlament. În concluzie, un grup politic eterogen, în care majoritatea sunt oameni care nu au o istorie stabilă în Neamț, din București, Republica Moldova, din Elveția, din Bacău, și care nu a dat speranțe celor interesați de fenomenul politic într-o reprezentare eficientă. Cât s-a confirmat din această neîncredere încercăm să analizăm în acest material.

Paul Claudiu Cotîrleț – un implant nereușit printre pesediștii nemțeni 

Nimic nu poate justifica candidatura unui tânăr respectabil din Moinești pe lista pentru Camera Deputaților din Neamț. Pentru oamenii importanți din PSD și pentru simpli membri a fost o jignire, iar comentariile au venit firesc, în sensul că s-a vorbit despre o candidatură cumpărată. Este greu de explicat și nu a reușit să o facă nimeni credibil ce calități putea avea un conferențiar doctor din Bacău care să-l îndrituiască să ocupe un loc în Neamț. Ar fi avut sens dacă tatăl domniei sale, distinsul chirurg Adrian Cotîrleț, directorul spitalului din Moinești, ar fi candidat și nu ar fi avut loc în Bacău. Aici ar fi existat argumente. Așa cum s-au întâmplat lucrurile, întrebarea nu este ce au câștigat nemțenii de pe urma introducerii sale pe listă, ci ce au câștigat cei care au făcut-o. Evident, pe plan politic, să nu avem discuții.

Pe pagina de Facebook – conferințele de presă sunt chestii mult prea superficiale ca să le organizezi, ar însemna să dai piept cu presa locală – el consideră că și-a făcut treaba. Să vedem ce consideră că a făcut pentru nemțeni…

”Haideți să vedem dacă am reușit acest lucru în primul an de mandat:

Capitolul II – Devotat nemțenilor

– am avut un dialog deschis cu cetățenii prin audiențele programate (la sediu și chiar la domiciliul acestora, atunci când a fost cazul), dar și prin interacțiuni spontane, în cadrul evenimentelor la care am participat;

– am fost un liant între oficialitățile locale și cele centrale, iar multe dintre doleanțele avute de primari/viceprimari/consilieri locali s-au concretizat, având rezultatul dorit;

– am răspuns prezent la toate evenimentele la care am fost invitat (multe nu au fost făcute publice prin intermediul unor postări) și nu au interferat cu activitatea legislativă;

– am venit cu idei inovative privind îmbunătățirea legislației, pornind de la realitatea cotidiană din județul Neamț”.

După cum se poate vedea, e plin de lucruri concrete de pe urma cărora pietrenii au beneficiat din plin. Poate mai de efect ar fi fost publicarea programului tatălui de la Spitalul Moinești și a numărului personal de telefon al acestuia. Asta chiar ar fi folosit multor necăjiți din Neamț și ar fi răsplătit cumva postul de parlamentar primit de-a gata.

Ciprian Șerban – un ministru surpriză 

Dacă în 2003, când învăța la Colegiul Cartianu din Piatra-Neamț și era și manager la o mică societate comercială din Roznov, cineva i-ar fi spus că va ajunge în 2025 ministru peste cel mai bogat minister din România, probabil nici el nu ar fi crezut. Era greu încă de pe atunci să te împarți pe mai multe fronturi, școală și afaceri.

Intrarea în politica vizibilă s-a făcut pe spinarea lui Dan Diaconescu și a partidului său PP-DD, un fel de SOS la vremea aceea, fără program, cu un lider fanfaron și mincinos. De la acea vreme a învățat că politica înseamnă negociere, care poate produce avantaje. Așa că l-a ajutat pe Gheorghe Ștefan la Primăria Piatra-Neamț, până când au ajuns la schimburi de replici contondente. A fost omul prin care Ionel Arsene l-a pus la zid, în Consiliul Județean, pe Culiță Tărâță, asigurând o majoritate care a făcut voia noului număr 1 din PSD. A fost răsplătit de Arsene cu un loc în Camera Deputaților, unde s-a făcut util și a avansat în partid până la demnități greu de accesat: președinte al Camerei Deputaților și ministru al Transporturilor.

Precedentul Andrușcă – primul ministru nemțean din epoca Arsene – l-a făcut să fie extrem de reticent cu orice declarații publice, fiind, probabil, demnitarul din Guvern cel mai puțin vizibil în emisiuni în direct sau conferințe de presă. Este clar că nu-i place să vorbească în public.

Nemțenii au multe așteptări de la un ministru provenit din județ și, în mare parte, ele „sunt pe drum”. Este vorba despre autostrăzile A7 și, mai ales, A8, unde s-au făcut pași timizi, probabil din cauza problemelor de finanțare. Pagina sa de socializare găzduiește comunicate cu privire la diverse atribuiri de contracte, de interes fiind și mult așteptatul drum expres Bacău-Piatra-Neamț.

Din acest punct de vedere, deputatul Ciprian Șerban este pe plus. La nivel de prezență în Neamț, nu, dar are cumva scuza programului încărcat de la Guvern.

Adrian Păduraru – un senator harnic în teritoriu 

La vedere, activitatea parlamentară a senatorului Adrian Răducu Păduraru poate fi sintetizată repede: o propunere legislativă care a fost promulgată ca lege în 2025. Este vorba despre instituirea anului 2026 ca Anul „Nadia Comăneci”. În afară de acest proiect, a mai fost inițiator la 20 de propuneri legislative care se află la comisii sau la dezbatere în camerele Parlamentului. A avut o declarație politică în care a discutat despre problema delincvenței juvenile, văzută ca „un risc pentru viitorul societății”.

Mai importante sunt cele două interpelări: una către Ministerul Afacerilor Interne privind gestionarea situațiilor apărute în folosirea sistemului e-SIGUR și una cu impact major local, către Ministerul Mediului, privind identificarea zonelor de arii protejate, el atrăgând atenția că județul Neamț deține 115.000 de hectare de arii protejate și se dorește extinderea acestora. Pentru acest din urmă proiect, el acuză că studiul de impact s-ar face „din birouri” și că impactul ar putea fi catastrofal pentru dezvoltarea României, în condițiile în care zonele protejate limitează sever orice activitate economică și de dezvoltare.

A avut o atitudine mai critică la adresa guvernării și a colegilor de coaliție, mai ales a celor de la USR. La finalul anului 2025 a declarat că USR ar trebui să explice românilor de ce li se măresc taxele și impozitele, susținând că România s-a angajat la aceste măsuri prin programul PNRR, ministrul responsabil pentru redactarea acestuia fiind Cristian Ghinea, eminența cenușie a partidului.

A susținut măsura pentru menținerea pe termen lung a plafonării adaosului comercial la alimentele de bază, solicitând ca și alți parlamentari din Neamț, de la PNL și USR, să își exprime public poziția pe această problemă.

În teritoriu, a fost cel mai prezent parlamentar PSD. Uneori a participat cu stoicism la manifestări doar pentru ca un primar să nu se simtă singur, cum s-a întâmplat la Festivalul de datini și obiceiuri de la Târgu-Neamț. Plus că are telefonul deschis și încearcă, în limita legii deloc permisive din România, să susțină și să promoveze proiecte locale ale primarilor. Scurta experiență de la Consiliul Județean Neamț, când a activat alături de Asaftei și Chitic, l-a marcat clar, pentru că a văzut cu ochii săi de ce și la ce nivel este blocat Consiliul Județean când vine vorba despre proiecte.

Adrian Ciobanu – deputatul ce încearcă să demonstreze că PNL există în Neamț 

Adrian Ciobanu a ajuns parlamentar într-un moment în care PNL era cumva în degringoladă sub conducerea cuplului Iohannis-Ciucă. Ceea ce s-a reflectat și la nivelul reprezentării parlamentare a partidului. Dacă în Parlament a avut o prezență meritorie – 3 declarații politice în 2025, 59 de propuneri legislative, dintre care 7 au fost promulgate ca legi, și 5 întrebări din postura de parlamentar –, acestea vizând probleme relevante pentru județul Neamț: programe de formare profesională pentru ocuparea locurilor de muncă; derularea proiectelor de investiții prin programul Anghel Saligny; programul „Masă sănătoasă”; proiecte PNRR în domeniul medical în județul Neamț și proiectele depuse de către Apa Serv în cadrul programului Dezvoltare Durabilă 2021-2027.

La finalul anului 2025, a susținut un proiect care ar permite societăților comerciale cu capital de stat integral sau majoritar, care au cifră de afaceri de până la 250.000 de euro sau cel mult 10 angajați, să fie conduse de un administrator unic, în locul consiliilor de administrație din prezent. Dintre legile votate iese în evidență cea care redefinește statutul prosumatorilor, care prevede că energia electrică produsă în exces la un punct de consum și livrată în rețea poate fi compensată și pentru alte puncte de consum.

A fost, ca și Adrian Păduraru, unul dintre aleșii cu activitate vizibilă în teritoriu, cu prezență constantă la diverse evenimente din județ. Aici vorbim despre întâlniri cu primarii PNL, cu sprijin pentru proiectele acestora, după posibilități, la București. Este unul dintre puținii parlamentari nemțeni care poate fi găsit la sediu și care răspunde oricând la întrebări. Este adevărat că pe cei „aclimatizați” parlamentar nici nu prea ai ce să-i întrebi când vine vorba despre probleme locale.

Dumitrina Mitrea – un deputat care se ia în serios 

Deputatul AUR de Neamț, Dumitrina Mitrea – vicelider al grupului parlamentar AUR din Camera Deputaților – este la cel de-al doilea mandat consecutiv și este una dintre cele mai active din punct de vedere al propunerilor legislative inițiate – 75 (din care una a fost promulgată ca lege) – și al luărilor de cuvânt – 28 în 23 de ședințe, potrivit informațiilor de pe site-ul oficial al Camerei Deputaților.

De asemenea, are două declarații politice, 13 întrebări și interpelări în plenul Camerei și a participat la 13 dintre moțiunile de cenzură care au avut loc în Camera Deputaților în ultimul an parlamentar.

Atunci când nu se află în Capitală, iar activitatea parlamentară îi permite revenirea la Piatra-Neamț, primește zeci de nemțeni, lunar, în audiență la cabinetul său parlamentar din Piatra-Neamț. Cele mai multe probleme semnalate de cetățeni au legătură cu activitatea primăriilor, a instituțiilor publice și cu nerespectarea legislației. A fost apreciată pentru implicarea în scandalul dispariției Colegiului Tehnic Forestier. Pentru că s-a dovedit un bun ascultător, îi sunt semnalate nereguli în proceduri legate de proprietăți, probleme ce afectează viața de zi cu zi a familiilor din comune nemțene, precum lipsa unor utilități sau probleme de legalitate ale unor documente. A putut fi văzută în localitățile din care primește oameni în audiență, discută cu aleșii locali, primari, funcționari, șefi ai unor instituții publice, căutând informații și soluții. Este foarte drept că modul în care face politică AUR nu o ajută deloc în demersurile sale de a sprijini cauze concrete.

Senatorul Sorin Lavric – viitor client al legii Vexler 

Senatorul AUR de Neamț, Sorin Lavric, senatorul cu studii medicale ajuns exeget al lui Noica, are în acest mandat funcția de vicepreședinte al Comisiei permanente pentru politică externă și este membru în comisiile pentru învățământ, știință și inovare și în Comisia pentru cultură și media. A inițiat, împreună cu alți senatori, 69 de proiecte de acte legislative, din care trei au fost promulgate ca legi. Pe parcursul anului trecut a adresat 13 întrebări de la tribuna Senatului și a avut 9 interpelări.

În ultimele 12 luni, senatorul Sorin Lavric a susținut 14 declarații politice, cele mai multe dintre acestea făcând referire la modificări legislative sau acte normative care produc neajunsuri românilor și care le fac viața mai grea. Senatorul AUR de Neamț este cunoscut pentru retorica sa virulentă, punctând de la tribuna Senatului, ori de câte ori are ocazia, faptul că românii care au murit în închisorile și lagărele comuniste nu merită să mai fie omorâți încă o dată. A intrat în coliziune cu noua și inutila Lege Vexler, care nu face decât să întărească senzația de privilegiere a unei comunități care consideră că a fost prejudiciată în România și ai cărei reprezentanți se erijează în judecători ai tuturor celor care îndrăznesc să recite versuri ale foștilor deținuți politici, să vorbească despre jignirile aduse armatei române în Basarabia, despre rolul Anei Pauker și al altor personalități comuniste, din perspectiva originii etnice. Probabil va intra în coliziune cu respectiva lege dacă va continua să-i omagieze pe unii dintre românii de geniu interziși prin respectiva lege.

Andreea Firuța Neacșu – a părăsit AUR pentru PNL 

Cam așa poate fi sintetizată activitatea parlamentară a celei care a ocupat poziția a doua pe lista AUR pentru Camera Deputaților. Nu a clarificat niciodată de ce a părăsit partidul în care a activat de la înființarea acestuia și nici de ce a intrat în PNL. Este o prezență mai mult decât discretă, are cabinet parlamentar în Roman, probabil în sediul PNL, ca să ajute cu cheltuielile, cum se obișnuiește. Despre activitatea de bază nu sunt prea multe de spus. Are șase declarații politice depuse în scris, șapte întrebări și interpelări și, în rest, doar ce se face la nivel de grup. Nu a ieșit în evidență cu nimic altceva decât schimbarea partidului.

Iulian Bulai, deputat USR, bifează capitolul dezamăgiri 

Unul dintre deputații care a impresionat în trecut ca parlamentar – cu o activitate de lider de filială de partid modestă – pare să se fi garat singur pe o linie mai puțin circulată în politică. Se pare că sprijinul direct pentru Elena Lasconi, care îl vedea un fel de consilier prezidențial pentru politică externă, i-a barat calea în activitatea la vârful partidului. Cu excepția unor postări pe pagina de socializare, care îl prezintă mai mult ca un ales al Republicii Moldova, nu a mai produs nimic interesant.

La nivel județean a pierdut șefia filialei, iar asta pare să-l fi marcat și îl face să se gândească dacă va mai avea norocul de a prinde încă o dată loc în Parlament, asta cu condiția să mai fie trecut pe liste.

Monica Ionescu – un an în care s-a luptat pentru locul său în partid 

A ajuns deputat de Neamț fără să facă campanie electorală în județ. Candidatura a depus-o online și a ajuns deputat pentru că POT, partidul lui Călin Georgescu, a luat voturi în virtutea inerției. Trebuie menționat că statura sa intelectuală – autoare de cărți, jurist cu experiență, editor de reviste culturale, implicată în activități publice de sprijinire a diverse cauze – o face oricum incompatibilă cu partidul pe lista căruia a candidat. A elaborat, printre altele, Legea Pia, o inițiativă legislativă pentru protecția copiilor cetățeni români instituționalizați în alte țări. Lucrurile s-au lămurit repede și, în martie 2025, era deja neafiliată politic, fiind exclusă din partid de Anamaria Gavrilă, fapt care i-a marcat primul an în Parlament. A considerat că a fost exclusă nestatutar și a acționat în instanță. În decembrie a primit recunoașterea instanței, Tribunalul București dându-i dreptate prin anularea deciziei de excludere din partid. Pentru nemțeni, conflictul nu a contat. După cum un deputat fără partid nu poate face multe pentru alegătorii săi decât la nivel de bune intenții. Strict ca activitate parlamentară, a avut trei declarații politice, două întrebări/interpelări și apare cu 24 de propuneri legislative inițiate, probabil ca grup parlamentar.

Ciprian Ciubuc – deputatul care a fost exclus de Diana Șoșoacă din partid 

Lista parlamentarilor aclimatizați în Neamț continuă cu Ciprian Ciubuc, originar din Republica Moldova și care a declarat la depunerea candidaturilor că are o fermă de animale în județ. La vremea aceea o diviniza, cel puțin la nivel de cuvinte, pe Diana Șoșoacă și spunea că o va vota la prezidențiale, chiar dacă candidatura i-a fost respinsă.

Dragostea politică a încetat rapid, pentru că, în iunie, într-un comunicat, anunța că a fost exclus în mod abuziv din partid: „Doamna Diana Iovanovici Șoșoacă, președinta Partidului S.O.S România, pare că a cedat din punct de vedere emoțional și a recurs la o stratagemă specifică administrației locale, invocând o așa-zisă decizie a Biroului Executiv Național prin care mi se retrage sprijinul politic și se solicită excluderea mea din grupul parlamentar S.O.S România din Camera Deputaților. (…) Toate aceste evenimente confirmă ceea ce mulți colegi deja simt: doamna Diana Iovanovici Șoșoacă a pierdut controlul asupra grupurilor parlamentare S.O.S. România, atât în Camera Deputaților, cât și în Senat.”

Imediat a intrat într-o alianță numită „Întâi România”, din care făceau parte foști membri ai partidelor SOS și POT, dar și câțiva dintre cei neafiliați, care au părăsit aceste formațiuni în ultima perioadă. Programul: reformă administrativă, a aparatului bugetar, a justiției, în educație și sănătate, susținerea capitalului românesc. Rezultate sunt, deocamdată, invizibile.

Senatorul Paul Gheorghe,  rătăcit din SOS, în căutare de partid 

A fost ales pentru că a candidat pe lista SOS nu pentru că ar fi fost cunoscut și apreciat de oamenii din Neamț. Popularitatea de atunci a Dianei Șoșoacă s-a răsfrânt și asupra sa și bucureșteanul care zicea că vrea să-și crească copiii în Neamț a ajuns senator.

Anul 2025 a fost unul cu peripeții. Prima dintre ele, a părăsit partidul și a ajuns, potrivit propriei declarați din iunie 2025, să fie afiliat grupului parlamentar al PSD. Unde a preluat narativele șefului de grup, senatorul Daniel-Cătălin  Zamfir, îndreptate împotriva ministrului Mediului, Diana Buzoianu.

Ultima peripeție din an a fost înregistrată la Piatra Neamț, unde și-a invitat colegii din comisia de abuzuri să facă cercetări la fața locului. Atunci a luat o geantă din holul hotelului și a pus-o în mașina cu care se deplasau senatorii. Ulterior a declarat ca a luat-o din greșeală, dar scandalul mediatic a fost viral. Între aceste două date s-a mai făcut remarcat cu ieșiri la rampă referitoare la prețul apei, cu o abordare radicală care prevedea reduceri de personal la nivelul societăților de profil din țară, cu accent pe Apa Serv.

La un moment dat și-a anunțat intrarea în partidul ”Dreptate și Frăție”, cu Luis Lazarus. Probabil în acest moment este în căutarea unei formațiuni politice care să-l ajute în implementarea propunerilor făcute la nivelul dezvoltării infrastructurii din județ.

În loc de concluzii

Neamț are un grup eterogen de parlamentari care nu reprezintă în marea lor majoritate decât formal interesele județului. Nu din rea voință neapărat. Este greu pentru un tânăr din Bacău să se identifice cu problemele județului, ca să nu mai vorbim despre ceilalți veniți din alte zone ale țării sau chiar din Europa. Și acest lucru se vede din simpla lecturarea a rapoartelor oficiale.

Valentin BĂLĂNESCU

CARICATURĂ: Gipione