Trei dintre fetele de etnie romă, eleve în clasa a VI-a la Școala Gimnazială Crăcăoani, ce au ales să studieze limba romani, dar și istoria și tradițiile comunității din care provin au devenit premiante. După doi ani de studiu, rezultatele nu au întârziat să apară, și, la concursul național ”Istoria și tradițiile rromilor”, din această primăvară, Iasmina Lupu a obținut premiul I, Diana Elena Zargiu a obținut premiul III, iar Ingrid Crețu – Mențiune. Fetele au demonstrat că se poate, în ciuda prejudecăților, să obții performanță, indiferent de locul din care vii. Important este să te identifici cu etnia căreia îi aparții, să fii mândru de rădăcinile tale, să depui efort, zi de zi câte puțin, pentru a-ți clădi încă și încă o treaptă către un viitor mai bun, pentru tine și pentru comunitatea în care te-ai născut.

Comunitatea din Crăcăoani, formată din vechii romi de vatră, este una bine închegată, cu oameni frumoși, harnici, onești, care pun pe primul loc educația copiilor. Așa se face că, la inițiativa profesoarei Paula Antohi, de etnie romă și cu implicarea Asociației pentru romi prin mediatoarea Carmen Andrei, Școala Gimnazială Crăcăoani a ales să adauge la disciplinele de studiu din curriculum și limba romani. Copiii de etnie din localitate au, astfel, posibilitatea să învețe limba strămoșilor lor, istoria, tradițiile și obiceiurile acestora, identificându- se cu ei și căutând să-și croiască un drum pornind de aici.

Directoarea școlii: ”Sunt copii buni și implicați!”

Conducerea școlii este alături de copii, sprijinindu-i în efortul lor de a studia limba și istoria străbunilor.

”Eu sunt profesor de limba română și voi rămân profesor de română până peste vreo 15 ani, când voi ieși la pensie. Cele trei fetițe sunt elevele mele în clasa a VI-a. Sunt trei copii foarte buni, conștincioși, susținuți de familie. Sunt copii buni, implicați, conștincioși. Sunt niște copii energici, dezvoltați, frumos, firesc. Semn că și comunitatea aceasta romă pe care noi o avem în Crăcaoani e o comunitate în dezvoltare și în adaptare permanentă. De altfel, ei sunt romanizați. Majoritatea familiilor au și un membru plecat în străinătate sau care lucrează în România și au sprijin financiar. Sunt copii cărora nu le lipsește nimic pentru că familiile sunt preocupate și sunt romi declarați. Suntem prima școală din județul Neamț și am fost vreo 20 de ani singura școală care am avut limba romani ca limbă de predare, dar nu e limbă de predare pentru toate obiectele, este obiect de studiu suplimentar”, spune directoarea Adina Raclariu.

Școala nu beneficiază de finanțare pentru elevii de etnie romă, cea care se oferă pentru studiul în limba maternă. Însă, lucrurile se desfășoară într-un regim de normalitate, pe finanțarea per elev.

Iasmina Lupu – atrasă de povești, tradiții și obiceiuri

Fetița care a obținut premiul I la concurs, Iasmina Lupu provine dintr-o familie mixtă. Mama este româncă, dintr-o familie cu șapte copii, tatăl este etnic rom. Povestea părinților a inspirat-o pe fetiță trezindu-i dorința de a studia în limba romani.

”Îmi place mai ales să aflu despre istorie, să știu să vorbesc cu cei din neamul meu, mi-ar plăcea să le aflu poveștile și să particip la evenimentele care sunt foarte frumoase”, spune Iasmina.

Chiar dacă este încă o copilă, vorbește cu mândrie și cu respect despre etnia din care provine tatăl ei, de care este foarte apropiată. Studiază limba de doi ani, iar premiul I obținut la acest concurs are în spate o pregătire de un an de zile, în care, pe lângă temele pentru cursurile de a doua zi, a citit suplimentar, s-a pregătit acasă, singură și la școală cu profesoara Paula Antohi. Mai are două surori și consideră că drumul ei în viață va fi în strânsă legătură cu limba și tradițiile familiei ei. Este atrasă și de matematică, de muzică și de informatică. E fascinată de bogăția spirituală și de obiceiurile etniei ei, de felul în care au loc nunțile, cu ruperea pâinii în două, furatul miresei, botezurile și slujba religioasă, de culorile și bucuria care răzbate din cântecele și dansurile tradiționale în limba romani. Deocamdată nu știe exact ce va studia mai târziu, însă își dorește să studieze în limba romani în continuare și, eventual, să urmeze o facultate în domeniul IT, precum una dintre surorile mamei.

Diana Elena Zargiu – poveștile neamului au adus-o în sala de concurs

Nu avea așteptări foarte mari de la acest concurs, însă pasiunea cu care profesoara Paula Antohi, le vorbea și le explica a devenit molipsitoare.

”Am vrut să văd cât știu. Am tot auzit povești despre tradițiile noastre de la nunți, nu am apucat să merg încă. Vreau să studiez până la capăt, până la facultate, în limba mea, romani”, spune Diana.

Din clasa a V-a a început să citească poveștile în limba romani. Tatăl ei este muncitor forestier, mama îngrijește de casă, iar fratele ei mai mare este elev la Liceul de Transporturi Auto. A avut mari emoții la începutul concursului și cea mai mare bătaie de cap i-a dat-o, ca și colegelor ei, compunerea de la subiectul al treilea. Iubește să deseneze, să cânte, să asculte poveștile despre oamenii de demult din care se trage, despre tradițiile romanes și despre folclorul lor plin de iubire, muzică și culoare.

Ancuța-Ingrid Crețu – violonista unei familii de lăutari

Un om care își cunoaște rădăcinile, se definește pe el însuși, își formează un caracter mai puternic, conștient de sine, prin respectul pe care îl poartă înaintașilor săi. Ancuța are această dorința să ducă, mai departe în lume, comoara neamului său, istoria, tradițiile și obiceiurile, prin muzică. Ancuța-Ingrid Crețu provine dintr-o familie de lăutari și studiază vioara, de aproape trei ani, fiind pasionată deopotrivă de muzica clasică și de cea lăutărească, romani. Face parte dintr-o orchestră și îi strălucesc ochii atunci când vorbește despre muzică. Chiar dacă este doar o copilă de 12 ani, vorbește cu convingere despre un viitor în care se vede pe marile scene ale lumii, la operă, dar și alături de tatăl ei, în formația lăutărească.

”Toată familia cântă la clape și instrumente de suflat, așa că eu am vrut să merg la vioară! Îmi place foarte mult lăutăreasca noastră, o cântăm toți din casă, dar și cea clasică. Sunt pasionată de paranormal și urmăresc multe documentare despre crime celebre. De aceea cred că mi-ar plăcea să lucrez în acest domeniu, în viitor, în criminalistică, nu știu încă. Ofițer criminalist, probabil”, spune cu mândrie în glas, Ancuța.

Sora ei mai mare, Rebeca, elevă a aceleași școli, în clasa a VIII-a este olimpică – la naționala de limba romani, dar și solista familiei. Ea tocmai participa la un alt concurs în limba romani, în școală, în ziua în care am întâlnit-o pe Ancuța pentru documentarea acestui material. Ancuței îi place foarte mult să exerseze la muzică împreună cu tatăl ei și cu sora, dar atunci când este singură ascultă și multă muzică de operă, ochestrală. Părinții Ancuței s-au cunoscut în Ansamblul ”Floricică de la munte”, ea era solistă și el instrumentist.

”Noi am avut întotdeauna valori foarte bune!”

Ancuța a venit însoțită de bunică, Carmen Andrei – președintă a unei Asociații a romilor la nivel național:

”Noi, comunitatea din Crăcăoani, am fost întotdeauna cu valori foarte bune și foarte apropiate de ale românilor, în sensul că munca și educația au avut prioritate. Și-mi amintesc că eram în comunism, elevi, eram unii dintre cei mai buni din școală, doamna Paula aici de față, sora dânsei, și mulți alții. Nicolae Gheorghe, cel care îl putem numi părintele mișcării rome, ne-a denumit, în momentul în care a venit și a botezat-o pe Rebecca, țigani de vatră. Voi sunteți romi de vatră!, ne-a spus auzindu-ne vorbind, observându-ne nouă viața. Este un nucleu deosebit aici. Noi nu am avut probleme de integrare post-revoluționară în societate. Pentru că erați deja integrați, eram deja alineați normelor!”, punctează Carmen Andrei.

Profesoara Paula Antohi nu a avut o viață ușoară, atunci când a venit la școala din Crăcăoani, dar a demonstrat că are ambiție, curaj și este muncitoare și responsabilă. S-a implicat și a predat nu numai elevilor de vârstă școlară, ci și celor de la a doua șansă, cărora le-a predat și limba engleză.

”Veneam dimineața la 7 și plecam seara la 18. În meseria aceasta, la catedră dacă nu ești dedicat, nu reziști. Eu am fost o perfecționistă întotdeauna! Acolo unde văd că se poate insist și am avut rezultate foarte bune la limba romani, în anii trecuți, chiar un elev, acum doi ani, este acum elev la colegiu la Târgu- Neamț, a obținut un premiu la etapa internațională și a fost foarte apreciat acolo”, povestește profesoara Paula Antohi.

Angela CROITORU