– Bugetul județului a fost votat târziu în acest an. Ce efecte concrete a avut această întârziere asupra instituțiilor din subordinea CJ?
Instituțiile din subordinea Consiliului Județean Neamț au funcționat, însă într-un cadru mai restrictiv decât în mod obișnuit. În lipsa unui buget aprobat, legea permite efectuarea cheltuielilor lunare în limita a 1/12 din bugetul anului precedent. Această regulă asigură continuitatea activității, dar limitează semnificativ capacitatea de reacție a instituțiilor. Concret, nu au putut fi demarate investiții noi, nu s-au putut angaja cheltuieli mari și nici nu s-a putut răspunde rapid la creșteri de costuri, cum sunt utilitățile, materialele consumabile sau serviciile. Practic, instituțiile au fost nevoite să funcționeze într-un regim de avarie controlată, cu accent pe cheltuielile strict necesare.
– Din punct de vedere administrativ, cât de mult a fost afectată activitatea curentă?
Activitatea curentă nu a fost blocată, dar a fost gestionată cu multă prudență. Ordonatorii de credite nu au avut libertatea obișnuită de a realoca fonduri între capitole bugetare pentru a acoperi nevoi urgente apărute în primele luni ale anului. De exemplu, contractele de mentenanță, serviciile administrative sau achizițiile de materiale care depășeau nivelul raportat la bugetul anterior au fost fie amânate, fie gestionate etapizat. În zona de personal, anumite proceduri au putut fi pregătite, dar nu și finalizate, în lipsa unor credite bugetare aprobate. Pe scurt, administrația a funcționat, dar cu o flexibilitate redusă și cu o presiune constantă pe fiecare decizie financiară.
– Există riscul pierderii unor finanțări, inclusiv fonduri europene, din cauza acestor întârzieri?
Până în acest moment, nu au fost pierdute finanțări din cauza întârzierii bugetului. Cu toate acestea, efectele indirecte există. Întârzierea reduce fereastra optimă pentru lansarea licitațiilor și pentru începerea lucrărilor, mai ales în domeniul construcțiilor, unde sezonul este limitat. La proiectele europene, finanțarea este asigurată conform unor reguli clare, însă cofinanțarea și cheltuielile neeligibile trebuie prevăzute în bugetul județean. Din acest motiv, aceste sume sunt tratate cu prioritate, pentru a evita blocaje ulterioare. Obiectivul declarat este recuperarea timpului pierdut prin accelerarea procedurilor și respectarea termenelor asumate.
– În ce măsură sunt afectate lucrările deja începute sau contractele în derulare?
Lucrările aflate în derulare nu au fost oprite, însă ritmul acestora poate fi influențat de limitările de plată. Consiliul Județean poate achita lunar doar în limita prevăzută de lege, raportată la bugetul anterior. Astfel, dacă valoarea lucrărilor executate într-o lună depășește acest plafon, diferențele sunt amânate pentru momentul în care bugetul este aprobat și există credite bugetare disponibile. În cazul contractelor multianuale, pot apărea și ajustări de preț generate de evoluția costurilor, iar acestea trebuie acoperite din bugetul actual. De asemenea, chiar dacă finanțările europene au propriile mecanisme, partea de cofinanțare rămâne în sarcina administrației județene. Pentru a evita blocajele, direcțiile de specialitate au fost instruite să urmărească atent situațiile de lucrări, termenele contractuale și eventualele ajustări.
– Care sunt principalele investiții prinse în buget și care au șanse să fie finalizate în acest an?
Prioritate au investițiile aflate deja într-un stadiu avansat, atât din punct de vedere procedural, cât și al execuției. În domeniul sănătății, sunt vizate dotarea Unității de Supraveghere și Tratament Avansat al Pacienților Cardiaci Critici (USTACC) din cadrul Spitalului Județean de Urgență Piatra-Neamț, precum și achizițiile de echipamente și materiale pentru reducerea riscului de infecții nosocomiale. Pe zona de infrastructură, sunt incluse tronsoane de drumuri finanțate prin Programul „Anghel Saligny”, care vizează modernizarea și consolidarea unor artere importante, inclusiv pentru conectarea la rețeaua TEN-T. Ritmul de implementare va depinde de derularea procedurilor de achiziție și de capacitatea de execuție în teren.
– Sănătatea și cultura au alocări importante. Care sunt așteptările dv. de la managerii acestor instituții?
Așteptările sunt directe: fondurile publice trebuie să se regăsească în servicii mai bune și rezultate concrete. În sănătate, managementul Spitalului Județean trebuie să lanseze rapid procedurile pentru achiziția de aparatură medicală, materiale sanitare și alte investiții necesare. Accentul este pus pe îmbunătățirea condițiilor pentru pacienți și creșterea calității actului medical. În cultură, instituțiile precum Centrul pentru Cultură și Arte „Carmen Saeculare” sau Teatrul Tineretului trebuie să revină la un nivel ridicat de activitate, să respecte calendarele de evenimente și indicatorii de performanță. În zona socială, DGASPC are responsabilitatea de a utiliza fondurile astfel încât condițiile din centrele pentru copii, vârstnici și persoane vulnerabile să fie îmbunătățite. Un mesaj ferm transmis managerilor este evitarea acumulării de datorii și utilizarea eficientă a resurselor.
– Contextul politic actual poate influența activitatea administrativă?
Este o perioadă tensionată, însă administrația trebuie să rămână funcțională. Aparatul de specialitate trebuie să își continue activitatea indiferent de disputele politice. Totuși, există riscul ca blocajele politice să afecteze aprobarea unor proiecte sau cofinanțări. În lipsa unui minim consens, efectele se pot vedea direct în întârzieri pe șantiere sau în proceduri administrative. Mesajul transmis este clar: proiectele județului trebuie să rămână deasupra intereselor politice.
– Care sunt cele mai importante proiecte cu finanțare europeană care necesită cofinanțare din bugetul CJ?
Printre cele mai relevante proiecte se numără:
– construirea noului sediu al Spitalului Județean de Urgență Piatra-Neamț, finanțat prin, Finanțarea este prin Programul Național de Investiții în Infrastructura Unităților Spitalicești – PNIIUS cu o valoare totală de peste 1,68 miliarde lei
– achiziția de autobuze ecologice, prin Programul Regional 2021–2027, cu o valoare totală de peste 65,5 milioane lei și o cofinanțare de peste 11,4 milioane lei;
– reabilitarea și modernizarea Ambulatoriului integrat al SJU Piatra-Neamț, finanțat prin Programul Sănătate, cu o valoare de aproximativ 25 milioane lei și o cofinanțare de peste 14,5 milioane lei;
– proiectele de infrastructură rutieră pentru îmbunătățirea accesului la rețeaua TEN-T, cu o valoare de aproape 390 milioane lei și o cofinanțare de peste 94 milioane lei;
În total, valoarea proiectelor depășește 2,5 miliarde lei, iar contribuția Consiliului Județean este de aproximativ 157 milioane lei.
– Sunt prevăzute fonduri pentru activități sportive, inclusiv pentru fotbal?
Bugetul include sume destinate structurilor sportive, însă finanțarea directă a unei echipe profesioniste este limitată de legislația privind ajutorul de stat. Finanțările nerambursabile pot fi acordate în baza Legii 350/2005, dar nu pot depăși 90% din valoarea proiectului. În cazul echipelor de seniori, intervin restricții suplimentare, inclusiv plafonul de minimis. În aceste condiții, varianta considerată fezabilă este finanțarea centrelor de copii și juniori. Există și discuții privind crearea sau reorganizarea unui club sportiv municipal, însă acest proces necesită timp și clarificări juridic.
A consemnat V. BĂLĂNESCU
