– Domnule Armand Goșu, una dintre teoriile privind relațiile reci dintre UE și SUA susține că, dincolo de reconfigurarea geopolitică a lumii, asistăm și la un război economic între euro și dolar. Cât de realistă vi se pare această interpretare?
Eu cred că, mai degrabă, este un război economic între dolar și yuan (moneda Chinei). Se vorbește despre faptul că Iranul, împreună cu China, încearcă să submineze statutul Americii și al dolarului, în contextul atacului SUA și Israelului asupra Iranului. Sigur că există competiție între valute, dar nu acesta este principalul motiv al războaielor.
– De ce a ajuns atât de jos nivelul clasei politice? Cine controlează resursa umană din partidele politice?
Partidele din România, mai ales în ultimii ani, au probleme structurale în a promova oameni cu competențe profesionale. Mai degrabă sunt promovați oameni cu competențe îndoielnice. Și asta se simte la nivelul Guvernului, al miniștrilor și secretarilor de stat, care nu se remarcă printr-o competență deosebită. E straniu, pentru că sunt oameni în poziții-cheie din ministere care nu au realizat nimic în viața lor, nu au o carieră în spate. Și, normal, îți pui semne de întrebare. Te uiți la moldoveni, unde sunt promovați în funcții oameni cu CV-uri solide, te uiți în Ungaria și Polonia, la fel. Iar când te uiți în România, constați că băieții ăștia apar de nicăieri. Țara asta are și oameni deștepți și competenți, și te întrebi de unde răsar aceștia. Pe cine reprezintă ei, cum au ajuns în aceste poziții? Cum de au ajuns acești oameni dubioși în poziții-cheie? În mod normal, liderii politici ar trebui să fie responsabili pentru aceste numiri. Dar nu prea există responsabilitate la liderii noștri politici.
– Ce rol a jucat și ce rol mai joacă Justiția în apărarea intereselor României și ale cetățenilor?
O întrebare grea. Justiția este corigentă în România. Există o nemulțumire populară față de justiție. Este îngrijorător, pentru că, în lipsa încrederii în instituțiile statului și, în special, în justiție, se poate destabiliza o țară. Ori, la noi, justiția se bucură de privilegii, nu de încredere din partea populației. Aici e mult de lucrat.
– Ați afirmat, la un moment dat, că trăim într-un „stat mafiot”, după model rusesc. Ce ați vrut să spuneți prin această declarație?
Asta înseamnă că justiția nu-și face datoria, că ai niște structuri de putere corupte, că ai niște relații toxice între politicieni și oameni de afaceri, că instituțiile statului nu funcționează în parametri normali. Sunt o grămadă de cazuri în care justiția nu are niciun cuvânt de spus. Este deprimant pentru cetățeanul obișnuit să asiste la așa ceva.
– Încă de la anularea alegerilor prezidențiale, în spațiul public se discută despre generali din servicii care au intervenit în alegerile prezidențiale din 2024. Cine se află, în opinia dv, în spatele unor personaje precum Călin Georgescu, Sorin Grindeanu, George Simion, Nicușor Dan și Ilie Bolojan?
Sunt tot felul de structuri de generali care au afaceri și care stau în spatele lui Georgescu. Sunt finanțatori în spatele lui. Există o listă cu nume apărută în diferite investigații jurnalistice. Sunt lideri politici cu mâna la chipiu, iar unii sunt evidenți. În spatele lui Georgescu se află oameni frustrați de tranziție, sunt oameni de afaceri care îl finanțează, sunt rezerviști din servicii și armată, sunt și din zona media. Sunt și ruși. Nu este un personaj care să apară din senin. Numele lui a fost de mult vehiculat în diferite combinații electorale pentru funcția de premier. Chiar premierul Călin Popescu-Tăriceanu a creat o comisie pentru dezvoltarea României din care a făcut parte și Georgescu. A făcut parte din diferite fundații. S-a mișcat în cercuri politice. Ia încercați dvs. să intrați în aceste cercuri politice? Nu cred că puteți. El a putut.
În spatele lui Simion, tot forțe din acestea se află. E greu de imaginat că oameni care apar din neant au și bani, au de toate, fără a avea sprijin de la alții. Tot ceea ce face el este o înșelătorie.
Sorin Grindeanu este băiatul PSD-ului, care a făcut servicii unora. E greu de imaginat că unul ca el poate fi recomandat pentru un nivel politic european și chiar național. El nu convinge nici în interior, nici în afară. Îmi amintesc cu nostalgie că PSD a avut totuși lideri mari, la un moment dat, care aveau acces la cancelariile europene, erau citiți, cultivați. Erau altceva. Acum, liderii PSD sunt haioși când deschid gura.
Nicușor Dan are în spate o carieră, are ambiții politice, este inteligent. Problema este că ar fi avut nevoie de experiență politică. O să vedem. Nu m-aș grăbi să trag concluzii după un an.
Ilie Bolojan are o carieră politică solidă în spate, care a crescut organic, nu a ars etapele. A intrat în politică acum 35 de ani. A avut poziții importante, este respectat. El chiar este diferit față de cei despre care m-ați întrebat mai sus. De aceea este și atacat de băieții care au sărit etapele. Eu nu cred că este istorie, așa cum afirmă unii. Mă îndoiesc. Are șanse să mai aibă un cuvânt de spus în perioada următoare. Mi se pare prea solid ca să fie dat așa ușor deoparte.
– Sper să nu fiu neinspirat, dar aș face o asociere cu cartea lui Dan Puric, „Încotro, popor român?”. Încotro credeți că se îndreaptă poporul român, domnule Goșu?
În toată istoria sa, poporul român s-a îndreptat întotdeauna spre Occident. Înainte de formarea poporului român, din 271, de la retragerea aureliană, românii au plâns după Roma, după Occident. Și s-au întors odată cu Războiul Crimeii, după 1.500 de ani. Stalin iar ne-a despărțit de Occident. Dar iar ne-am întors în Occident după 1989. Mi se pare că tot timpul am fost în direcția aceasta, ca formare, ca popor. Ba chiar am avut sentimentul că am fost abandonați de Occident și ne-am dorit revenirea în Europa.
– Cum credeți că se va încheia actuala criză politică și guvernamentală? Și, mai ales, de ce s-a ajuns aici?
Nu sunt prea multe scenarii. Poate fi un reset al jocului politic. Cred, totuși, că ai noștri vor avea inteligența să depășească momentul, să găsească o garnitură politică, măcar pentru o perioadă de timp, ca să nu pierdem banii de la Bruxelles. Riscăm să pierdem miliarde de euro, iar România nu-și permite așa ceva, pentru că are nevoie disperată de acești bani pentru investiții și pentru a se dezvolta.
– De ce nu avem nici până acum șefi la SRI și SIE? Și care sunt efectele asupra securității și stabilității țării?
E foarte straniu ce face președintele, că nu numește. Multă lume este mirată. Sunt niște instituții care trebuie puse la muncă, au niște bugete. Nu poți să le lași șefi militari, ci trebuie să aibă șefi civili. Trebuie să existe o răspundere politică. Pune-le șefi civili, ca să nu arunci o responsabilitate atât de mare pe militari. Nu înțeleg ce urmărește.
– De ce are nevoie Ucraina ca să câștige războiul cu Rusia?
Depinde cum definim victoria. Unii spun că victoria pentru Ucraina înseamnă să-și elibereze întreg teritoriul, inclusiv Crimeea. Dar eu cred că planul militar al Rusiei a eșuat. Nu au cucerit Ucraina în trei săptămâni, așa cum și-au dorit de la început. Eu cred că victoria Ucrainei ar fi integrarea în UE. Sunt mai multe școli de gândire aici. Pentru mine, nu prin militari se câștigă războiul, ci prin integrarea Ucrainei în Occident. Abia atunci Ucraina va fi la adăpost. Până atunci va fi un război de uzură. Și România are tot interesul ca Ucraina să câștige războiul. Pentru prima dată în istoria ei, România poate ajunge să nu mai fie țară de margine a Europei. Granița Europei se poate muta cu 1.000 de kilometri spre est. La România se termină lumea occidentală. Odată cu integrarea Ucrainei în UE, granița României se mută cu 1.000 de kilometri spre est. România se va afla în interiorul UE și țara se poate axa pe dezvoltare, nu pe crivățul care vine de la Est.
– Pentru cei care spun că nu este războiul nostru, de ce viitorul Europei depinde de soarta Ucrainei?
Închipuiți-vă o Ucraină înfrântă, o Rusie care se extinde până la frontiera cu Prutul, o Moldovă care intră sub influența Rusiei și care va folosi toate instrumentele pentru a destabiliza țările din jurul ei. Iar România va fi printre primele țări vizate de Rusia, în eventualitatea înfrângerii Ucrainei. Trebuie să fii și orb, și răuvoitor, să nu realizezi că o extindere a Rusiei ar afecta stabilitatea țării noastre.
– În ce context politic vom avea o Românie condusă de partide suveraniste? Și care vor fi consecințele?
Mi se pare că deja s-a creat un pol politic majoritar care a dat jos guvernul Bolojan. Dar nu știu dacă vor să vină acum la putere partidele suveraniste. Iar dacă ar veni, nu cred că oamenii care se află în spatele acestor partide suveraniste și care au interese economice – pentru că nu primesc bani de la China sau din Rusia, ci din Europa – au interesul să înghețe relațiile cu Bruxellesul. Acești bani intră în buzunarul lor, nu al nostru. Și nu cred că vor renunța la acești bani europeni.
– Anticipate sau guvern minoritar? Ce este mai bun pentru țară, în momentul de față?
Președintele a spus că exclude anticipatele. Probabil va merge cu un guvern minoritar sau cu un guvern de strânsură, cu oameni din diferite partide. Eu nu știu dacă, pe termen lung, pot fi evitate anticipatele. Pe termen scurt, probabil că ar fi bine fie cu un guvern minoritar PSD, fie cu un premier tehnocrat, ca să fie lăsați să încerce să aducă banii de la Bruxelles. Dacă președintele va considera că este bun un guvern minoritar, ar fi bine ca și celelalte partide să-l susțină în această perioadă de tranziție, măcar un an. Apoi să reîncerci să reașezi lucrurile. Să arunci țara în haos este cel mai ușor și este și cea mai proastă variantă.
– Cum vor vota românii în 2028?
Aș vrea eu să știu. Dar depinde de performanța partidelor, a președintelui și de situația internațională. Imaginați-vă un scenariu în care se formează un pol al partidelor suveraniste sau pierd suveraniștii, pierde Trump și valul suveranist se dezumflă. O să scadă impactul lor și o să scadă și AUR.
Interviu realizat de Ciprian-Traian STURZU
