Parcul din Sabasa a găzduit duminică, 11 octombrie, cea de-a IV-a ediție a Festivalului de Gastronomie și Folclor „Coborâtul oilor”, organizat la încheierea sezonului pastoral. Crescătorii de animale au pregătit balmuș, borș de carne la ceaun și berbec la proțap, iar la standuri au fost aduse brânzeturi, preparate din carne, plăcinte și conserve de casă. Vremea frumoasă a atras un public numeros, care a urmărit spectacolele de muzică populară și a gustat din preparatele specifice zonei.

O sărbătoare pornită din inițiativa crescătorilor de animale

Evenimentul a fost organizat de Primăria Borca, în parteneriat cu Consiliul Județean Neamț, prin Centrul pentru Cultură și Arte „Carmen Saeculare”, și Asociația Culturală „Izvoarele Borcutului”, cu sprijinul asociațiilor crescătorilor de animale și al formațiilor locale. În deschiderea festivalului, Alexandra Păștinaru-Niță, primarul comunei Borca, a amintit contribuția celor care au organizat primele ediții și sprijinul primit în acest an. În interviul acordat, ea a explicat: „Suntem la a IV-a ediție. De acum doi ani, de când am preluat mandatul, ne-am ocupat de acest eveniment, la inițiativa crescătorilor de animale, iar primele trei ediții au fost realizate exclusiv cu sprijinul lor, al crescătorilor de animale și al ansamblurilor locale de la noi din comună. Anul acesta, în premieră, Consiliul Județean ni s-a alăturat, ne-a sprijinit și am dat amploarea pe care o merită acest festival. Mă bucur din suflet că reușim să ne unim, comunitatea noastră, pentru că ar trebui să conștientizăm că nu-i vorba numai despre infrastructură, probleme, gropi și asfalt, ci ar trebui să ne mai bucurăm și să ne aplecăm și asupra a ceea ce înseamnă uniune, comunicare, tradiție și bucurie.”

Președintele Consiliului Județean Neamț, Daniel Harpa, prezent la festival, a vorbit despre finanțarea acordată pentru prima dată de administrația județeană: „Am participat cu mare dragoste și respect la acest eveniment, care a fost finanțat și de Consiliul Județean Neamț pentru prima dată în cele patru ediții. O felicit pe doamna primar și pe gospodarii satului pentru eveniment, în special pe cei care s-au prezentat aici, și mă refer la producătorii locali. Voi fi în continuare alături de Primăria Borca, așa cum am spus și pe scenă, și de toate comunitățile locale care promovează astfel de evenimente pentru localitățile fiecăreia în parte. Felicitări, la mulți ani și Doamne ajută!”

Preparatele de la stână și viața crescătorilor de animale

Cezar Baciu, fost viceprimar și, în prezent, consilier personal în cadrul Primăriei Borca, a explicat cum este organizată sărbătoarea și ce preparate au adus crescătorii de animale:

„Festivalul «Răvășitul oilor» și, în oglindă, «Urcatul oilor» se desfășoară an de an, aceasta fiind a patra ediție la noi. Crescătorii de animale, fermierii, organizează în fiecare primăvară și toamnă urcatul și coborâtul oilor, deci răvășitul oilor, cu participarea Consiliului Local, a Primăriei și a organelor din cadrul Primăriei. Anul acesta, la «Răvășitul oilor», avem ca sponsor Consiliul Județean, cu o anumită sumă, ceea ce ne-a permis să contactăm rapsozi de muzică populară care urmează să cânte. Altfel, nu am fi avut posibilități financiare dacă nu ne-ar fi ajutat Consiliul Județean. La eveniment contribuie toți fermierii care vin și pregătesc preparate culinare din zonă: ciorbă de oaie – borș de oaie, cum se zice popular -, carne de oaie în jântuit, balmuș, tocană de oaie și de vită – în alte părți îi spune sloi -, băuturi răcoritoare și băuturi alcoolice. Alți întreprinzători vin cu produse autentice din zonă, din vită și din porc, afumate, pregătite și sterilizate, numai pentru consum. De fiecare dată, atât primăvara, la ridicarea oilor, cât și la răvășitul oilor, se adună în jur de 500-600 de persoane, care se distrează și se simt bine. Festivalul începe la ora 13, la amiază, pentru că duminică dimineața se organizează un târg comunal care ține până la ora 13, și ține până seara, la orele 20-21, când lumea pleacă acasă.”

Mihai Dahon, producător local, a povestit despre pășunile și stânele Asociației „Valea Sabasei”, unde sunt încă folosite metode tradiționale de preparare a produselor:

„Festivalul a fost înființat de noi, de Asociația «Valea Sabasei». Ne aflăm în Sabasa, unde se ține evenimentul. Asociația este una dintre cele mai mari din județul Neamț și mergem înainte. Avem șapte stâne, șapte munți, de aici până la Pasul Stânișoara, pe urmele legendarei Vitoria Lipan, și până la Crucea Talienilor. Sunt 24 de kilometri, iar pe Axial sunt 29 de kilometri până la Obcina Rea, ultima stână a noastră. Așa îi zice, Obcina Rea, că mergi 29 de kilometri ca să ajungi acolo. Înainte se mergea cu căruțele, cu caii, acum s-a modernizat drumul. Încă mai facem produsele locale în mod tradițional, la stână: în budăci de lemn, iar zerul se fierbe la foc de lemn. Cam asta e, ne chinuim, dar cred că suntem ultimii trubaduri; tineretul nu mai vine din urmă. Noi suntem cei tineri, care avem 50 de ani, adică noi zicem că suntem tineri. După noi, poate mai sunt doi-trei care vor să continue.”

Dumitru Rotariu, un alt producător local, a prezentat mâncărurile pregătite și dificultățile acestei ocupații:

„Avem balmuș, miel în jântuit, plăcinte, ce e specific zonei noastre. E foarte greu la noi în zona asta. Să ajungem, să mai fie lume, să fim sănătoși – facem și la anul. Dar e foarte greu cu animalele, e secetă, nu e subvenție. Dar dacă suntem sănătoși, mergem înainte.”

Marius Budăi, președintele Asociației Culturale „Izvoarele Borcutului”, a vorbit despre colaborarea cu asociațiile crescătorilor de animale și despre continuitatea festivalului:

„Festivalul de anul acesta e și un proiect finanțat de Consiliul Județean Neamț și implementat de Asociația Culturală «Izvoarele Borcutului», al cărei președinte sunt, împreună cu Asociația Crescătorilor de Animale «Valea Sabasei». S-a făcut exact ce se vede: multă lume, multă veselie, e mai mare dragul, artiști consacrați și viitori artiști. Produse tradiționale, că, dacă avem asociațiile crescătorilor de animale din Borca, normal că sunt produse de la rădăcina lor, deci produse autentice, fără E-uri. Felicitări doamnei primar și Consiliului Județean pentru susținere, mulțumim frumos și Doamne ajută să o ducem până la a 100-a ediție! Spuneam eu într-un interviu, acum doi ani, că vreau să fie o continuitate la festivalul acesta. Deci, Doamne ajută să fie, că văd că e din ce în ce mai bine.”

Spectacol folcloric și premierea cuplurilor de aur

Programul artistic i-a adus pe scena din Sabasa pe Viorica Macovei, Călin Brăteanu, Constantin Bahrin și Andrei Balan, alături de Ansamblul Folcloric „Floricică de la Munte” și formațiile locale „Izvoarele Borcutului”, „Florile și Codrii Stânișoarei” și „Codrii Stânișoarei”. În timpul recitalului Vioricăi Macovei, Alexandra Păștinaru-Niță s-a prins în hora formată în fața scenei, alături de spectatori.

Organizatorii au rezervat un moment și familiilor din comună care au împlinit 50 de ani de căsnicie. Cuplurile sărbătorite au umplut scena, unde au primit diplome și daruri din partea Primăriei și a Consiliului Local Borca. „Prin familiile pe care le-ați construit, prin valorile pe care le-ați păstrat și le-ați transmis mai departe, ați contribuit la ceea ce este astăzi comunitatea noastră și, pentru acest lucru, noi toți vă mulțumim”, le-a transmis primarul comunei.

Drumul Vitoriei Lipan, proiect cu finanțare anunțată

De pe scena festivalului, Ioan Cernat, președintele Grupului de Acțiune Locală Ceahlău, a prezentat un proiect de valorificare turistică a traseului Vitoriei Lipan din romanul „Baltagul”, de Mihail Sadoveanu:

„Va fi exact drumul Vitoriei Lipan, de la Tarcău până la Crucea Talienilor, în colaborare cu un GAL din Suceava, cu Vatra Dornei, și o să vedeți că punem în valoare cultura, cultele, tradițiile, absolut tot ce există pe Valea Bistriței, pe unde a mers Vitoria Lipan. Avem finanțarea și sperăm să-l implementăm din 2027”, a declarat Ioan Cernat.