Sâmbătă, 14 noiembrie, marchează un prag important în calendarul creștin-ortodox: este ziua de Lăsatul Secului, ultima ocazie în care credincioșii mai pot consuma carne, lactate și ouă înainte de intrarea în Postul Nașterii Domnului. Începând de duminică, 15 noiembrie, și până în Ajun, pe 24 decembrie inclusiv, urmează 40 de zile de pregătire trupească și sufletească.
Biserica subliniază că această perioadă nu se reduce la o simplă dietă alimentară, ci este un timp al rugăciunii, spovedaniei, participării la slujbe și al faptelor de milostenie. Pentru cei care aleg să țină rânduiala postului, regulile alimentare sunt clare și mult mai permisive decât în Postul Paștelui, fiind stabilite conform vechilor legiuiri liturgice ale Sfinților Părinți.
Reguli alimentare pe zilele săptămânii
Luni, miercuri și vineri: se ține post mai aspru, cu legume și fructe uscate sau fierte, fără ulei și fără vin. Excepție fac zilele în care este prăznuit un sfânt important (cu doxologie mare), când se poate consuma untdelemn și vin.
Marți și joi: rânduiala permite mâncarea gătită cu ulei și vin, iar dacă în aceste zile (sau lunea) cade o mare sărbătoare, este permis și peștele.
Sâmbătă și duminică: până la data de 20 decembrie, în fiecare weekend se acordă dezlegare la pește, ulei și vin. După 20 decembrie, postul devine mai strict, pregătind marea sărbătoare a Nașterii Domnului.
Calendarul celor 14 dezlegări la pește
Credincioșii care urmăresc calendarul ortodox vor observa că în Postul Crăciunului din acest an sunt 14 zile în care sunt permise preparatele din pește și în unele locuri cu fructe de mare:
- Noiembrie: 21, 22, 23, 28, 29 și 30 noiembrie;
- Decembrie: 1, 3, 5, 6, 7, 12, 13 și 19 decembrie.
Cum evităm capcanele alimentare în post
Pe lângă rânduiala bisericească, medicii atrag atenția că postul trebuie adaptat stării de sănătate a fiecărei persoane, cu sfatul duhovnicului și al unui specialist, acolo unde există afecțiuni.
Pentru a nu transforma postul într-o perioadă nesănătoasă, bazată pe prăjeli (cartofi prăjiți, chiftele de legume în ulei sau vinete prăjite etc), nutriționiștii recomandă gătirea alimentelor la abur, la cuptor, prin fierbere sau sotare ușoară. Baza meniului zilnic ar trebui să includă:
Surse de proteine vegetale: fasole, linte, năut, mazăre și produse din soia;
Cereale integrale: ovăz, orez brun, hrișcă, quinoa, bulgur, paste și pâine integrală;
Grăsimi și fibre: fructe și legume proaspete, completate de nuci, migdale și semințe (de floarea-soarelui, dovleac sau chia).
Ioana Mărcuțianu
