Consiliul Județean vrea opt centrale solare cu baterii pentru zece unități de asistență socială și învățământ special. Proiectul costă peste 10,6 milioane de lei și așteaptă finanțare de la Fondul pentru Modernizare. Zece unități aflate în grija Consiliului Județean Neamț, centre pentru copii și adulți cu dizabilități, complexuri rezidențiale și școli speciale, ar putea să-și producă aproape toată energia electrică de care au nevoie. Planul a primit pe 9 noiembrie unda verde a aleșilor județeni: 34 de voturi „pentru”, niciunul „împotrivă”, nicio abținere, din 35 de consilieri în funcție, dintre care 34 prezenți. Hotărârea aprobă proiectul „Înființare unități de producere a energiei electrice din surse regenerabile, cu stocare, pentru autoconsum” și permite depunerea cererii de finanțare la Fondul pentru Modernizare, Programul-cheie 1, apelul destinat entităților publice. Finanțarea nu este încă obținută: urmează depunerea cererii și evaluarea ei. Prin hotărâre, Județul Neamț se angajează să asigure resursele financiare necesare pentru implementare, iar președintele este împuternicit să semneze cererea de finanțare și, ulterior, contractul.
Ce se va construi
Proiectul prevede opt centrale fotovoltaice montate la sol, în curțile unităților, la Piatra-Neamț, Bozieni, Vad (Dragomirești), Oșlobeni (Bodești), Păstrăveni, Războieni, Roman și Ștefan cel Mare. Ele vor avea împreună 2.020 de panouri, 25 de invertoare și o putere de 1.257,5 kW, adică aproape 1,3 megawați. Cele opt centrale deservesc zece locuri de consum, așa că unele instalații vor alimenta mai multe clădiri. Fiecare centrală are și un sistem de stocare, cu baterii litiu-fier-fosfat, în total 3,547 megawați-oră. Ideea e simplă: energia produsă ziua, când soarele e puternic, nu se pierde, ci rămâne în baterii și este folosită seara și noaptea. Bateriile se încarcă exclusiv din panourile proprii, nu din rețeaua națională, iar energia este destinată doar consumului propriu, nu vânzării.
Cum funcționează, pe scurt
Într-o zi obișnuită, panourile încep să producă dimineața. Ce consumă unitatea pe loc se folosește direct, iar ce rămâne peste consum merge în baterii. Seara, când panourile nu mai produc, unitatea folosește energia stocată, iar din rețea ia doar diferența. Proiectul este dimensionat tocmai ca să nu producă mai mult decât consumă: raportul dintre producție și consum este de 0,989, sub limita de 1,10 impusă de ghidul programului.
Cine ar beneficia
Lista unităților cuprinde Complexul de Servicii Rezidențiale „Ion Creangă”, Complexul de Servicii „Elena Doamna”, centrele din Bozieni, Dragomirești, Oșlobeni și Războieni, Complexul Rezidențial „Barbara Stamm” din Păstrăveni, Centrul Școlar pentru Educație Incluzivă din Roman, Centrul Școlar „Alexandru Roșca” din Piatra Neamț și Liceul Tehnologic Special „Ștefan cel Mare”. Este vorba de centre rezidențiale pentru copii, persoane adulte cu dizabilități și persoane vârstnice, plus unități de învățământ special, cu program de funcționare continuu sau prelungit. Pentru centrele rezidențiale, care funcționează non-stop, energia electrică este una dintre cele mai mari cheltuieli. În perioada de referință (august 2025 – iulie 2026), cele zece locuri de consum au folosit 1.468.719 kWh. Cea mai mare parte, 563.987 kWh, adică aproximativ 38%, a mers la Complexul de Servicii pentru Persoane Adulte cu Dizabilități din Dragomirești, unde curentul servește și la încălzire, iar consumul din iarnă este de 4–6 ori mai mare decât cel din vară. Nu întâmplător, acolo va fi și cea mai mare centrală: 800 de panouri și 500 kW.
De ce acum această investiție?
Pentru că a apărut o oportunitate prin Fondul pentru Modernizare care finanțează, prin programe-cheie, investiții din sectoarele prioritare ale energiei. Apelul la care vrea să candideze județul este dedicat instituțiilor publice care instalează panouri solare cu baterii, pentru consum propriu. Potrivit studiului de fezabilitate, tocmai existența acestui program a stat la baza deciziei Consiliului Județean. Proiectul se leagă și de Strategia energetică a României 2025–2035 și de Planul național privind energia și schimbările climatice.
De ce tocmai energie solară
Proiectantul a comparat trei surse posibile: soarele, vântul și biomasa. Soarele a ieșit câștigător, mai ales pentru că panourile pot fi montate pe terenurile din incinta unităților, iar județul Neamț primește în medie circa 1.400–1.500 kWh pe metru pătrat într-un an. Alegerea se potrivește și cu obiectivele europene și naționale privind creșterea energiei regenerabile.
Ce înseamnă în bani și în mediu
Centralele ar urma să producă anual aproximativ 1.451.875 kWh, adică 98,9% din consumul actual. Cu alte cuvinte, aproape toată energia ar veni de la soare. Studiul estimează că emisiile ar scădea cu 854 de tone de CO₂ pe an. În bani, calculul este teoretic: la tariful mediu de 1,16 lei/kWh, folosit în studiu, energia produsă ar însemna facturi mai mici cu aproximativ 1,7 milioane de lei pe an. Acum, când deja prețurile la energie sunt mai mari calculul se modifică și vorbim despre o cifră și mai mare. Banii economisiți ar putea merge spre alte nevoi ale unităților. Dincolo de cifre contează și siguranța: unitățile cu beneficiari vulnerabili ar avea o sursă proprie, care crește rezistența la eventuale întreruperi în rețea.
Cât costă și cine plătește
Valoarea totală este de 10.614.402,37 lei cu TVA (8.778.753,52 lei fără TVA). Județul solicită finanțare nerambursabilă de 7.324.740,32 lei cu TVA, iar diferența, 3.289.662,05 lei, ar fi plătită din bugetul propriu al Consiliului Județean, adică partea pe care ghidul programului nu o acoperă. Lucrările sunt estimate la 10 luni, după două luni de proiectare și avize, iar pe șantier sunt prevăzute 20–24 de locuri de muncă temporare. Dacă proiectul este finanțat, după semnarea contractului începe proiectarea și apoi execuția, într-un an în total. După punerea în funcțiune, rezultatele vor fi urmărite timp de cinci ani, pe baza rapoartelor de monitorizare și a unui audit energetic anual, ca să se verifice dacă centralele produc, de fapt, cât s-a promis. Teoretic, în 20 de ani, centralele ar putea produce circa 29.000 de megawați-oră.
Daniel-Vasilică Harpa, președintele Consiliului Județean Neamț: „Acest proiect vine în sprijinul celor care locuiesc în aceste centre, copii și adulți, vine și în sprijinul celor care le administrează, permițând alocarea de resurse spre alte nevoie, din banii economisiți Proiectul ne permite să le asigurăm aproape toată energia din surse proprii, regenerabile, și să reducem cheltuielile publice cu electricitatea. În plus, bateriile ne dau siguranță la întreruperi de curent, iar energia curată scade emisiile cu aproape 855 de tone de CO₂ pe an.
Odată aprobată finanțarea Neamțul poate oferi un exemplu de bună practică pentru alte instituții publice din regiune. Cred că trebuie să profităm de orice oportunitate care ni se oferă de a accesa fonduri, chiar dacă în unele cazuri partea de cofinanțare este mai mare. În acest caz, investiția are avantajul că va genera economii an de an, iar beneficiile financiare se vor vedea pe termen lung. Dacă vom obține finanțarea, proiectul poate deveni un exemplu de bună practică și pentru alte instituții publice”.
Pe scurt
Valoare: 10,6 milioane lei, cu TVA
Finanțare solicitată: 7,3 milioane lei nerambursabil; contribuția Consiliului Județean: 3,3 milioane lei
8 centrale solare, 1,26 MW; stocare: 3,547 MWh
Acoperă aproximativ 99% din consumul a 10 unități
Emisii evitate: 854 t CO₂/an
Execuție: 10 luni


Odată aprobată finanțarea Neamțul poate oferi un exemplu de bună practică pentru alte instituții publice din regiune. Cred că trebuie să profităm de orice oportunitate care ni se oferă de a accesa fonduri, chiar dacă în unele cazuri partea de cofinanțare este mai mare. În acest caz, investiția are avantajul că va genera economii an de an, iar beneficiile financiare se vor vedea pe termen lung. Dacă vom obține finanțarea, proiectul poate deveni un exemplu de bună practică și pentru alte instituții publice”.

