Destinații de vacanță - Acasă la ”Uriașul” din Carpați

Când te gândești la Ținutul Neamțului, mintea îți zboară la nordul județului Neamț, la Pădurea de Argint și la… zimbri. Multe pisanii, steme, sigilii domnești, peceți, monede, tezaure întregi sunt dovezi clare ale unui simbol, al Moldovei. Animal din timpuri străvechi, zimbrul poate fi văzut astăzi, umblând liber prin pădurile de foioase și amestec de la Crăcăoani la Hangu, Pipirig și chiar la poalele Masivului Ceahlău. Scânteia proiectului a pornit, însă, din Parcul Natural Vânători Neamț, un loc unde oamenii au pus suflet, răbdare și mult profesionalism, pentru a reda Uriașului din Carpați locul binemeritat.

Mergând pe drumul național 15C Târgu Neamț – Poiana Teiului, la o aruncătură de băț de intersecția care duce la Mănăstirea Neamț și Parcul ”Dragoș Vodă”, intri pe un drum pietruit, mărginit de arbori bătrâni, care pot spune, la rândul lor, multe povești și ajungi la Centrul de Vizitare al Parcului Natural Vânători Neamț, un loc unde natura se împletește cu munca omului, într-o armonie de invidiat.

Privirea e imediat atrasă de construcția înaltă, din lemn, care se arcuiește peste vegetație și se ia la întrecere cu arborii de toate felurile. Ghidul te încântă cu diverse informații despre floră și faună, însă tu cauți, cu încăpățânare, de la înălțime, zimbrii. Indiferent de vârstă, copil fiind sau adult în toată regula, vrei să vezi animalul care a scris istorie, atât în viața poporului român, cât și în lumea științifică.

Cu căldură și răbdare, ghidul spune că ”Există câteva exemplare în partea cealaltă a proprietății. Au venit în zonă, deoarece au trei viței”. Mândru – și pe bună dreptate – dă și informația cea mai importantă: ”Sunt sălbatici, s-au născut în libertate”. Nerăbdarea ia proporții, însă… în zadar!

Până la zimbri și viței mai e cale lungă.

După ce cobori de pe platforma din lemn, intri în clădirea centrului de vizitare și nu oriunde. Ești invitat să intri în atelierul copiilor isteți, unde, din materiale reciclabile, s-au realizat adevărate minuni. Fluturi și libelule, măști și țesături, diverse obiecte de uz casnic care nici prin cap nu îți trece cum de au fost făcute, iar ghidul Elena Curea adesează cea mai grea întrebare, arătând celor prezenți în sală două linguri din lemn: ”Care e baba și care e moșul?”. Cei mici au o imaginație bogată, iar răspunsurile lor pot surprinde, dar nici cei mari nu se lasă mai prejos.

Respectând traseul, ajungem la secțiunea tradiție și port popular din zona Târgu Neamț. De la unelte casnice, blide și ulcele, la plug și costume populare vechi, alături de fotografii alb-negru, toate sunt prezentate cu umorul caracteristic urmașilor lui Creangă. Pierzi ușor noțiunea timpului.

Prezentarea continuă cu zimbrul, unul împăiat. ”Nu l-am împușcat, a fost bolnav și a murit, iar noi l-am împăiat”. Când te uiți la cei mai mici vizitatori, vezi ochi mari, plini de mirare și chiar teamă, însă explicația ghidului aduce rapid ușurare pe chipurile lor.

Urmează traseul surpriză: printre trunchiuri de copac, amplasate strategic în hol, turiștii sunt invitați să meargă, la propriu, pe urmele magnificelor animale. Pe gresia neagră, sunt pictate urme ale unor copite, ce duc în sala principală a expoziției. Când vezi copiii cum țopăie pe urmele zimbrilor și veselia lor, parcă ai vrea și tu să dai în mintea lor. Măcar o dată!

În sala mare, aflăm cum să citim vârsta unui copac, ce plante și animale se află prin pădure și ești invitat să te joci. Inima tânără te împinge să te alături celor mici. Trebuie să potrivești urma cu animalul, arborele cu fructul, să faci apel la simțul tactil și să ghicești ce ții în mână. Veselia și buna dispoziție sunt obligatorii.

După ce ai parte de o adevărate lecții de botanică și zoologie, vine momentul mult așteptat: ”Haideți să vedem zimbrii!”

Nu departe de centrul de vizitare, în liniște, pe o cărare printre copacii înalți, cu frunzișul care tremurăîn adierea vântului, ajungi într-un loc unde timpul pare că s-a oprit. De după un gard din sârmă, se uită la tine mai multe perechi de ochi, mari și căprui. În mijlocul lor, se văd trei viței, nu foarte mari, au câteva luni de viață. Nu mai zburdă, stau liniștiți lângă mamele lor. De la vreo 500 de metri, vine agale masculul. Ni se spune, scurt, să fim atenți și să nu facem gălăgie. Întâlnirea nu durează mult, dar este fascinantă și emoționantă.

Povestea este reală și o poate scrie și rescrie oricine după ce vizitează Centrul de Informare al Parcului Natural Vânători Neamț. Pe lângă datele tehnice, științifice, de cultură generală, impresia profundă – a unui animal care însumează istoria acestor meleaguri și care a fost pe punctul de a fi pierdut pentru totdeauna – se instalează adânc în memorie și acolo va rămâne.

În momentul de față, Parcul Natural Vânători Neamț este sigurul loc din țară, unde zimbrul se întâlnește în captivitate – în Grădina Zoologică din comuna Vânători Neamț -, în semi libertate – la Centrul de Management al Zimbrului din cadrul Administrației Parcului Natural Vânători Neamț – și în libertate, în zona comunelor Agapia, Bălțătești, Brusturi, Crăcăoani, Vânători Neamț, Răucești, Pipirig, Hangu și chiar Ceahlău. Proiectul de reintroducere a zimbrului, derulat de Administrația Parcului Natural Vânători Neamț, a unul din obiectivele planului de management al Parcului, în proiectul ”Managementul Conservării Biodiversității”. Primii pași privind reintroducerea zimbrului s-au făcut în 2003. Zona unde s-a realizat, pe 22 martie 2012, prima eliberare a zimbrilor din România – este vorba de cinci exemplare – aparține comunei Crăcăoani. Specialiștii au ales zona Chitile, date fiind pădurile de foioase și amestec, cu o altitudine cuprinsă între 800 și 1.000 m, optimă pentru viața în libertate a zimbrilor. Fiecare exemplar e dotat cu câte un radio-colar, pentru a fi monitorizat radiotelemetric. Astfel, se obțin date cu privire la modul de utilizare a habitatelor, la deplasarea în teritoriu, la preferințele pentru refugii. Tot specialiștii parcului atrag atenția nemțenilor, în cazul în care se vor întâlni prin pădure cu masivele animale, să se îndepărteze… în liniște. Pentru braconieri sau cei care ar putea vedea zimbrul ca pe o delicatesă, e de ajuns să spunem că sancțiunea în acest caz este de până la 50.000 de euro per exemplar și ani de închisoare.

Gianina BUFTEA