Acasă Actual Să ne cunoaștem prefectul!

Să ne cunoaștem prefectul!

DISTRIBUIȚI

Daniela Soroceanu, Dana pentru prieteni vechi, este prefect de Neamț de vreo patru luni și, în ciuda eforturilor social media, mai are mult până să fie cunoscută de ”masele largi de oameni ai muncii”, cei pentru care Facebook reprezintă doar socializare, nu politică și dezinformare. Nemaivorbind despre cei care ignoră total fenomenul. Este motivul pentru care o prezentare a noului prefect se impune, mai ales că materie primă există din plin – declarațiile de avere și interese, CV-ul de pe site-ul Prefecturii, care, încă, nu poate fi înlocuit de contul de Facebook, plus ecourile activității sale, reflectate în presa locală și națională.

Ce trebuie remarcat din start este dorința de socializare, mult peste ce-i cere funcția. Semn că funcția de acum poate fi considerată de conjunctură și nu reprezintă decât o etapă spre alte sfere ale puterii și administrației. Desigur, asta se face cu ”Profesionalism, Perseverență, Pasiune având o Perspectivă”, după cum își autopromovează activitatea cea care spune că nemțenii o merită, lucru cu care suntem perfect de acord.

* Un CV cu hiaturi, dar bine agrementat de cursuri de perfecționare

Născută în martie 1967, Daniela Soroceanu are o ascensiune normală, spre banală chiar, până în 1999. Face liceul la ”Calistrat Hogaș”, de unde pleacă, firesc, spre Facultatea de Litere, limba română/franceză, pe care o începe în ’81 și o termină în ’85, la Iași. Din 1990, din motive care țin de dezvoltare personală, începe și Facultatea de Drept, tot la Iași, la Cuza. Universitatea, nu academia. O termină în 1995.

În CV-ul publicat pe site, perioada 1986-1999 este tratată destul de vag, fiind asociată cu niște joburi: jurisconsult, inspector personal, muncitor necalificat. Mergând la rubrica angajatorilor din acea perioadă, CV-ul vorbește despre niște societăți: IRE – probabil pentru perioada de până la Revoluție, RENEL și ELCO SA. Merită reținut că legăturile cu patronatul de la ELCO au fost statornice și au dat rezultate în timp, pentru că Daniela Soroceanu ajunge să lucreze la Casa de Asigurări de Sănătate Neamț, unde doamna ec. Gabriela Valeria Zamfir, soția lui Gheorghe Zamfir, director și acționar la ELCO, devine, începând cu 1 august 2005, director executiv la Direcţia Planificare, Dezvoltare şi Relaţii cu Furnizorii a CAS Neamț.

Tot din 2005, fix de ziua ei, pe 18 martie, Daniela Soroceanu primește un cadou așteptat: funcția de președinte director general al Casei de Asigurări  de Sănătate Neamț. Funcție pe care stă până pe 28 iunie 2010 și de care este legat celebrul episod al concediului medical pentru TBC osos, lung de vreo 16 luni, perioadă în care a fost încasat indemnizația legală de peste 3.500 lei.

Se cuvine menționat că, prin aceeași perioadă, Daniela Soroceanu a avut o tentativă de a deveni senator PNL pe Colegiul 1 Neamț. S-ar putea forța o legătură, amintind că, atunci, la inaugurarea sediului de campanie al candidatului PNL a participat șeful PSD Neamț, Ioan Munteanu, precum și că, acum, la învestirea ca prefect a aceleiași doamne Soroceanu, n-a participat șeful PSD Neamț, Ionel Arsene, că n-avea voie să facă politică. Cum spuneam, s-ar putea forța, dar n-o s-o facem.

Mai degrabă se cuvine precizat că, în perioada când se lupta cu TBC-ul osos, Daniela Soroceanu era și consilier județean, reprezentând cu ”profesionalism, perseverență, pasiune” și, desigur, perspectivă Alianța Dreptate și Adevăr, adică PDL+PNL. Chestiune care nu mai apare în forma actuală a CV-ului, din motive lesne de înțeles. În acest moment, doamna Soroceanu reprezintă interesele unui Guvern PSD, care face alergie clară la PDL și, din când în când, la o parte din PNL, cea pe care nu reușește să și-o subordoneze.

Este clar că doamna prefect nu mai are de dat acum explicații – nici ea, nici cine a adus-o până aici – privind motivul pentru care, în ciuda guvernelor și regimurilor schimbate, în continuare se merge pe oamenii vechiului PDL, o adevărată pepinieră de pesediști sadea.

Cu toate acestea, însă, deși nu trebuie să se explice, deși din CV și de pe contul de Facebook se pot șterge detalii stânjenitoare, trecutul nu se uită. Rămâne consemnat în memoria celor care stau bine la capitolul acesta, dar, mai ales, în presă. În presa vremii, presa serioasă, deontologică și formatoare de opinii. Această presă a publicat, la vremea aceea, multe articole pe subiectul Danielei Soroceanu și-a bolii sale, care a ținut-o departe, dar plătită, de CJAS, însă n-a putut-o înfrâna de la activitatea, de asemenea remunerată, de consilier județean.

Spicuim din publicații.

«Considerăm că a venit timpul ca autoritățile nemțene să nu mai închidă ochii în cazul Danielei Soroceanu și să se cerceteze suspiciunile de delapidare, fals, uz de fals, abuz în serviciu, trafic de influență etc. ce planează asupra secretarului județului Neamț.

Mai concret, începând din februarie 2009, în baza unei adeverințe care-i atesta o boală rară (tuberculoza osoasă) a intrat într-un concediu medical foarte, foarte lung, atât de lung încât Daniela Soroceanu a atins recordul național la stat în concediu medical, ocupând o funcţie de conducere a unei instituții deconcentrate.

În toată această perioadă de concediu medical fals, Daniela Soroceanu, pe lângă faptul că era în conducerea unei instituții subordonate CJN și era și consilier județean, a primit lunar suma de 4.588 lei, însemnând indemnizația de boală de 3.800 de lei și încă 788 de lei de la Consiliul Județean Neamț. Deci, vorbim de o sumă anuală de 550.560.000 lei vechi.

În realitate, pentru boala inventată, respectiv tuberculoza osoasă, concediul medical poate fi acordat pentru o perioadă mai mare de un an numai în cazul pacienților imobilizați la pat care prezintă riscul să li se rupă oasele. Mai mult de atât, în toată perioada în care actuala secretară a județului s-a dat bolnavă, a avut multiple activități imposibil de executat chiar și pentru un om care ar avea doar o gripă sezonieră, ce să mai vorbim despre tuberculoză osoasă…

(…) Acest caz, al doamnei Daniela Soroceanu, este unul de notorietate. Situația reală este cunoscută de prea mulți nemțeni și reprezină o pată pentru toate organismele care spun că se luptă cu corupția din acest județ. Nu cred că vom reuși să eradicăm corupția și ilegalitățile din Neamț, dar măcar cazurile, care sunt arhicunoscute şi în care suspecții dețin funcții cheie în aparatul administrativ, ar trebui rezolvate. Vreau să cred că Daniela Soroceanu nu este mai presus de lege.» – material publicat de Ziar Piatra Neamț, sub semnătura lui Iosub Robert, pe 25 noiembrie 2014.

Articolul demonstrează, irefutabil, că Daniela Soroceanu era foarte activă, deși risca din punct de vedere fizic, iar argumentul de credibilitate nu este dat de semnătura autorului, cum ne-am fi putut aștepta, ci de faptul că publică raportul de activitate de consilier județean, în care doamna Soroceanu semnează cu mâna ei activități multiple, întâlniri cu cetățenii în județ, ședințe de CA la Teatrul Tineretului etc.

Bineînțeles, la fel ca în multe alte cazuri de articole privind posibile fapte de corupție, nu se cunosc eventualele ecouri și/sau verificări și/sau anchete demarate în această situație. Și nici prefectul Daniela Soroceanu pare să-și facă griji din acest punct de vedere.

Alt articol:

«Șefa de la Neamț s-a îmbolnăvit subit în februarie 2009, atunci când a aflat că șefii caselor județene vor fi înlocuiți în masă. Femeia, în vârstă de 43 de ani, deține recordul național la stat în concediu medical în funcție de șef al unei instituții deconcentrate. Ea nu a mai dat pe la serviciu din februarie 2009, în baza unei adeverințe care-i atesta o boală rară: tuberculoză osoasă.

Soroceanu a intrat în concediu medical la puțin timp după alegerile generale din toamna lui 2008, atunci când șefii direcțiilor din teritoriu au fost înlocuiți în masă pe criterii politice.

Daniela Soroceanu a avut nevoie de avizul Cabinetului Județean de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă din cadrul Casei Județene de Pensii Neamț pentru a-și putea prelungi concediul. (…)

Cazul Danielei Soroceanu a fost analizat până acum de patru ori de comisia de expertiză a Casei de Pensii și de fiecare dată s-a decis că se impune prelungirea perioadei de repaus, în baza solicitarii misteriosului medic specialist de Iași.

Potrivit legii, Soroceanu ar trebui verificată și de colegii săi de la București, reprezentanții Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS). Dacă aceștia nu se autosesizează, șefa CAS Neamț poate sta liniștită în concediu de boală. Întrebat dacă știe de aceasta situație, președintele CNAS, Lucian Duță, nu a vrut să comenteze.

Medicii specialiști în tuberculoză osoasă spun că boala nu necesita o perioadă atât de lungă, repaus și tratament.»

Materialul a fost publicat de Ziare.com, preluat fiind din ziarul Adevărul, unde a apărut pe 17 iunie 2010. Apare chiar și o declarație edificatoare a Danielei Soroceanu: ”Tratamentul reacționează bine și mă simt extraordinar că organismul meu se pliază pe acele proceduri medicale ce mi-au fost recomandate de medicii universitari la care am fost prin țară. Merg la ședințele de Consiliu Județean pentru a mă simți utilă societății și pentru a ajuta psihicul meu pentru a mă reface complet”.

* Un psihic refăcut pentru funcții importante

După însănătoșire, toate au mers unse pentru Daniela Soroceanu. Începând cu 11 aprilie 2015, ajunge subprefect de Neamț, participă apoi la concursul pentru poziția de secretar al județului și, din 22 iunie 2013, își ia postul în primire, unde rămâne până la data numirii sale ca prefect, la o zi după ce a sărbătorit 51 de ani, adică pe 19 martie 2018.

* O declarație de avere cristal

Citind declarația de avere a prefectului Daniela Soroceanu, se remarcă precizia cu care a fost completată. Și concizia. Terenuri nu posedă, de niciun fel, are un apartament de 79,89 mp, cumpărat împreună cu soțul, plus parte dintr-o casă moștenită de soț. Mașina cu care se deplasează în folos privat este un Ford Focus Smart, cumpărat în rate, fostul automobil fiind vândut în ultimul an fiscal cu numai 1.900 de euro.

Capitolul active financiare arată că nu are conturi, depozite bancare, participări la fonduri de investiții sau carduri de credit, a căror valoare însumată să depășească 5.000 de euro. După cum nu apar în declarație nici alte active aducătoare de venituri nete care să depășească aceeași sumă.

Capitolul datorii din declarație e la fel de limpede. La doi ani după ce s-a familiarizat cu funcția de secretar al județului, în 2015, încep să apară împrumuturile în familia actualului prefect. Un credit de 131.229,7 lei, cu scadență în 2031, urmat, în cascadă, de alte 4 credite, luate în 2017, anul în care au crescut salariile funcționarilor din Consiliul Județean, toate scadente în 2020, însumând 147.326,59 lei. În total, creditele se ridică la 278.556,29 lei, o sumă substanțială pentru o familie care trăiește doar din bani de la buget.

Evident, ratele de rambursare nu sunt deloc mici, raportate la salariile din economia reală, dar clar acceptabile după mărirea salariilor.

Veniturile din 2017 per familie de prefect însumează fix 176.933 de lei. Ele se compun din 98.228 lei salariul de secretar al județului, plus îndemnizația de la DGASPC Neamț, de doar 4.391 lei, plus 15.950 lei pentru studentul clujean Sebastian Soroceanu, care lucrează și la cabinetul parlamentar al deputatului Ciprian Șerban, plus veniturile soțului. Cristian Soroceanu a câștigat 26.444 lei ca profesor la LPS Piatra Neamț și Școala Gimnazială ”Daniela Cuciuc”, plus 30.932 lei ca director adjunct (de marketing) la Complexul Muzeal Județean Neamț, instituție aflată în subordinea Consiliului Județean. Sigur, lucrează de toți banii, cu normă întreagă, deci un program aglomerat, stres și puțin timp petrecut în familie, dar probabil că și-a asumat asta încă de pe când s-a înscris la concursul despre care gurile rele spun că doamna Soroceanu n-a știut nimic, chit că era secretarul județului, și că postul de la Muzeu a venit ca o surpriză plăcută din partea soțului, fără vreo semnătură din partea soției.

Declarația integrală o găsiți aici.

* Daniela Soroceanu și PSD

Relațiile actualului prefect cu partidul care a trimis-o acolo n-au fost mereu roz. Rămân în memoria publicului și-a arhivelor de presă confruntările din perioada când președinte al CJ era Culiță Tărâță (la o ședință, un consilier chiar a întrebat naiv: ”Doamna Soroceanu, sunteți secretarul județului sau al președintelui? Ca să știm și noi”), dar și cele din vremea când șefia județului era asigurată de Emilia Arcan, când s-a lăsat cu încuietori schimbate și cu ziduri sparte la secretariat, pentru ca părțile beligerante să se poată urmări mai ușor și mai direct. Rămân consemnate și declarațiile de atunci, când Emilia Arcan era foarte directă la adresa Danielei Soroceanu: ”De-a lungul timpului, se mai foloseau expresii «dacă te trântesc cu capul de pereți»… Au fost momente când se făceau amenințări de genul ăsta… Au fost făcute amenințări în ceea ce înseamnă «dacă cumva îmi scoateți Direcția Juridică de sub secretarul județului, nu mai reprezint în instanță cu intervenții juridice»… Problema este următoarea: defectul a fost că am auzit. Și am întrebat: «Ce vreți să spuneți, doamna secretar? De ce îl amenințați pe domnul Iacoban?»”.

Trecerea de la starea de război la colaborare și apoi la cea direct-participativă s-a făcut, pe rând, prin medierea Oanei Bulai și câștigarea încrederii lui Ionel Arsene, fără de care este greu crezut că Daniela Soroceanu ar fi putut ajunge prefect

* Prefectul potrivit în județul potrivit

Privind retrospectiv activitatea profesională a prefectului de Neamț, cu toate controversele amintite, concluzia se rostogolește de la sine: este prefectul potrivit în județul potrivit. A fost în echipă cu PDL-ul lui Ștefan, a binemeritat de la PNL, a fost alături de Culiță Tărâță cât timp acesta era președinte, a venit alături de Ionel Arsene la timp și, acum, poate privi de sus în jos la toți contestatarii. Are chiar posibilitatea de a face jocuri pentru majorități în Consiliul Județean, are un secretar interimar de județ – crescut, format și recomandat de ea – și mulți funcționari care îi sunt datori măcar în privința salariilor mărite. Se poate spune că este maximum de putere la care poate ajunge un funcționar public. Din nefericire, nu este deloc așa, este loc și de mai mult.

Valentin BĂLĂNESCU

pietricica turism

Lasă un răspuns