Agenția pentru Dezvoltare Regională Nord-Est (ADRNE), cândva incontestabil exemplu de bune practici, este condusă în continuare de același Constantin „Titi” Apostol, promovat de Grupul de la Bacău pe bază de certe combinații politice. Teribila secretomanie instituită, de parcă l-ar fi împroprietărit cineva cu agenția, a atins cote de neimaginat, denunțate de săptămânalul nostru încă din 2011. Don Titi însă, din când în când, e lovit de ghinion și trebuie să autorizeze slobozirea anumitor informații în public. Ce-și face cu mâna lui e viu și nesecat izvor de subiecte. RECULTIVATUR, sau „elaborarea unui instrument pentru includerea valorilor cultural-religioase în procesul de dezvoltare și planificare al centrelor urbane și comunităților rurale învecinate”, se află pe site-ul organizației. Până la implementarea recultivaturismului nu-i decât încă un oftat amar. Pe bani comunitari, adică pe banii noștri.
La sfârșitul lunii iulie, ADRNE a deschis o consultare publică pe tema „itinerariu turistic cultural-religios în Regiunea Nord-Est”. De fapt, este vorba de dezvoltarea unor circuite, dorite a reuni cele mai renumite mănăstiri și biserici din cea mai săracă regiune a Uniunii Europene. Bineînțeles, se declară și un scop din registrul copy-paste, cu efect de rașpelă pe creier de când am ajuns să îmbătrânim cu turismul pe buze, respectiv „a mări numărul vizitatorilor și (sic!) a înnoptărilor în sectorul de turism cultural-religios în regiunea noastră, totodată punând bazele dezvoltării durabile prin utilizarea organizată a obiectivelor cultural religioase din zonă”. Proiectul, cu nume parcă inspirat de reculul tunului și tivul fustei, implică ADRNE și „alte 15 instituții din arealul Europei de Sud-Est”.
Mai departe, lucrând cu „materialul clientului”, unul compus în limbaj de neolemn european, aflăm că „pentru definirea unui itinerar reprezentativ a fost elaborat un chestionar care va sta la baza dezvoltării ulterioare a produselor turistice, în funcție de preferințele potențialilor turiști, agenților economici din domeniul turismului, operatorilor de turism, instituțiilor publice. Dacă faceți parte dintr-una din categoriile de mai sus, vă rugăm să ne sprijiniți prin completarea chestionarului”.
Chestionarul a devenit accesibil pe internet din 31 iulie a.c. Rugămintea fiind adresată și turiștilor, tentația de a te implica nu poate fi decât naturală, cetățenească. Întâia prostie reținută în contul inventatorilor este că zisul chestionar nu acoperă niciodată o consultare publică. E o lecție de la care au lipsit. A doua-i că și în rol de simplu turist ești obligat să completezi caseta destinată companiei – altfel nu ai acces mai departe. Motiv pentru care am ales un nume pe măsura meseriașilor lui Don Titi, anume „Home, sweet home”. Întrebările propriu-zise și opțiunile de răspuns sunt de groază:
● Prima este despre motivul alegerii unei vacanțe în România. Variantele principale sugerate, care permit răspuns multiplu, sunt: relaxare, tratament, spiritual-religios și vizitare obiective turistice. Noroc de caseta cu altă variantă. Sistemul a acceptat ca să mă enervez, deși răspunsul sincer este am o țară frumoasă.
● A doua întrebare: care ar fi motivul pentru care ați alege un itinerariu cultural-religios? Răspunsuri sugerate: renumele obiectivelor ce vor fi vizitate, frumusețea arhitecturală a bisericilor de pe traseu, importanța istorică a lăcașelor de cult vizitate și întâlnirea cu un părinte duhovnic. Ultima variantă, în sensul proiectului, este efectiv tâmpită. Programarea turiștilor la duhovnic, eventual aduși cu autocarele, mai lipsea în țara noastră! Sistemul a acceptat curiozitatea, deși răspunsul corect este pentru liniște și reculegere.
● A treia întrebare e cu da sau nu: ați dori să vizitați mănăstirile din Moldova într-un cadru organizat? Am respins cadrul organizat, îngrozit de ideea turneelor pe la duhovnici.
● Mai departe se cer propuneri de itinerarii, propunându-se obiective din categoria mănăstiri și biserici medievale din Moldova. Moldova e un fel de-a spune, căci e redusă la Iași, Neamț, Suceava, Bacău. La Iași, sunt propuse Trei Ierarhi, Catedrala Mitropolitană, Golia, Galata și Cetățuia. Altceva nu mai au, oare? E concurs de cultură generală? Oricum, sistemul e suficient de prost încât a acceptat răspunsul Restaurantul Vânătorul. Nu-i exclus să accepte și Casa Lavric.
Neamțul nostru oferă opțiunile Bistrița, Horaița, Văratec, Agapia, Neamț, Secu și Sihăstria. O fi adăugat cineva, la alte obiective, măcar Petru Vodă și Durău? Sistemul a acceptat Stadionul municipal Piatra Neamț.
Suceava are partea leului cu Dragomirna, Sfântul Ioan cel Nou, Arbore, Sucevița, Moldovița, Voroneț, Humor, Probota, iar Bacăul e cu Precista Bacău, Borzești, Cașin și Sfântul Nicolae – Târgu Ocna. Sistemul a „înghițit” Cabana Zugreni (dacă o mai exista), respectiv Arena Mall, doar pietrenii aproape că fac pelerinaj la mall în fiece week-end.
● Următoarea secțiune, ordonată pe 3 zile de circuit, cuprinde biserici și cetăți Ștefaniene. Județele Vaslui și Botoșani se reîntorc în Moldova. Apar suprapuneri și completări de obiective, povestea fiind prea lungă pentru a fi dezvoltată în ziar. Mai bine cercetează site-ul pe cont propriu oricine e curios, fără a uita că e nevoie de numele unei companii. Cu emoție, în propunerile pentru prima zi, se descoperă ca moștenire Ștefaniană Biserica “Nașterea Maicii Domnului”, Mun. Piatra Neamț. Avem biserică, avem și parohie astfel identificabile, dar nu din vremea lui Ștefan cel Mare! Veche este biserica din Parohia Adormirea Maicii Domnului Vânători, Piatra Neamț, dar tot nu e din acea epocă. Am ales de această dată exact biserica-minune de la Piatra, una de la Hârlău și una de la Milișăuții Sucevei.
● Chestionarul continuă cu întrebări tehnice, de rutină și la fel de permisive. Am optat pentru un itinerar cu obiective Ștefaniene, însă de 5 zile, că tot propuseseră circuitul de numai 3. Cum cazarea și masa sunt prezentate drept servicii conexe, iar nu de bază, nu pteam rata ocazia de a propune și… bucătăria moleculară. A mers.
Finalul este pe măsura întregii consultări. Iată ultima întrebare: ce activități suplimentare ați dori să desfășurați în cadrul unui asemenea pachet de turism ecumenic? V-ați prins, nu? Afacerea s-a revopsit din mers, e turism ecumenic! Răspunsurile propuse, activități suplimentare prin urmare, spun totul: înnoptarea la mănăstiri și participarea la o slujbă importantă, întâlnirea cu un duhovnic și masa la o mănăstire. După mintea celor de la ADRNE, când cazarea și masa sunt simple, se cheamă conexe, iar când sunt la mănăstire devin suplimentare. Așa rezultă. Cât privește damblaua cu întâlnirea duhovnicului, mai lipsea să scoată la închiriat pe sfinții părinți și insulta era devenea una… desăvârșită. Un club de bridge, ca propunere de activitate suplimentară, s-a impus într-o clipită. Nu e blasfemie, e un model. Celebra Basilică Koekelberg din Bruxelles găzduiește un important club de acest gen, brigdeul fiind un joc cu cărți, nu de cărți.
Parcurgerea întregului proiect și inventarierea acțiunilor raportate de agenție, de anul trecut încoace, conturează o nouă contribuție la nescrisul manual de rele practici în privința tocării banilor comunitari. Semnele de întrebare, naturale și perfect civilizate de la o prima citire a detaliilor despre obiectiv, vor rămâne simple semne de întrebare. Se pare că degeaba RECULTIVATUR-ul anunța încă din debut că vrea să ghideze pas cu pas factorii de decizie și părțile interesate de Turism Religios, astfel ca ei să poată, printre altele:
► identifica sinergiile cu alte proiecte;
► să dezvolte idei pentru utilizarea activelor religioase pentru dezvoltarea regiunii;
►să fie capabili să gestioneze mai bine aceste active.
S-a trecut cu lejeritate „peste”, la fel ca peste o aberație ce-a lovit scurt, sec și cu sămânță de amploare, din moment ce sună așa: „prin proiect se vor înființa Agenții Locale de Dezvoltare a Turismului Religios și se vor promova produse turistice realizate în cadrul proiectului prin introducerea acestora în Bursa Internațională de Turism, și depunerea unei cereri de certificare a acestora ca Rute Culturale Europene”. Se mai vorbește despre „implementarea proiectului pilot în Romania, Ungaria, Slovenia, Grecia și Bulgaria prin educarea părților interesate și prin dezvoltarea produselor de turism religios”. Agențiile locale ca agențiile, dar educarea și dezvoltarea turismului religios în Grecia provoacă limitele imaginației.
Liderul întregii afaceri este Compania de Dezvoltare Regională Mid-Panon (Ungaria). În parteneriat intră instituții din Bulgaria, Grecia, Ungaria, România, Slovenia, Bosnia-Herțegovina și Italia, probabil o „nouă” țară din Europa de Sud-Est. Poriectul se întinde pe 36 luni, începând cu ianuarie 2011. Bugetul total este de 2.885.000 euro, partea ADRNE ridcându-se la 160.040 euro, din care 136.000 euro e cofinanțarea prin Fondul European de Dezvoltare Regională. Cât a costat măcar chestionarul de consultare publică nu aflăm prea curând.
Viorel COSMA